Biserica evanghelică din Albeștii Bistriței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica evanghelică din Albeștii Bistriței, comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, foto: noiembrie 2009.

Biserica evanghelică din Albeștii Bistriței, comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată în secolul XV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01611[1].

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Albeștii Bistriței mai demult Ferihaz, Ferihaza (în germană Weisskirchen, Weißkirch, Weisskirch-Bistritz, în maghiară Kisfehéregyház, Fehéregyház, în traducere „Biserica Albă”) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Prima atestare documentară a localității datează din 1332 când este menționată în registrul de dijme papale. Satul a fost fondat de către coloniști sași, chemați în țară de către regele Geza al II-lea (1141-1161). Majoritatea populației acestui sat a fost secole întregi de etnie germană (sași transilvăneni).

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica și împrejurimile

Biserica luterană a fost construită în stil gotic în secolul al XV-lea și renovată în secolul al XIX-lea, renovare căreia i se datorează înfățișarea actuală. Biserica a dispus de o orgă construită în 1885 de Franz Strommer, distrusă în anul 1945[2].

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată în anul 1979 de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Adormirea Maicii Domnului”. A fost sfințită ca lăcaș de cult ortodox în anul 2002.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Weißkirch bei Bistritz / Albeștii Bistriței / Kisfehéregyháza, Bistritz / Bistrița-Năsăud - Franz STROMMER, orgeldatei.evang.ro 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]