Feldioara, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Feldioara
—  Sat  —
Biserica evanghelică fortificată
Biserica evanghelică fortificată
Stema Feldioara
Stemă
Feldioara se află în România
{{{alt}}}
Feldioara
Localizarea satului pe harta României
Feldioara se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Feldioara
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°48′20″N 25°35′30″E / 45.80556°N 25.59167°E / 45.80556; 25.5916745°48′20″N 25°35′30″E / 45.80556°N 25.59167°E / 45.80556; 25.59167

Țară  România
Județ Actual Brasov county CoA.pngBrașov
Comună Feldioara
Atestare documentară 1240

Altitudine 510 m[1] m.d.m.

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 507237
Prefix telefonic +40 x59 [2]

Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73(Click pentru imagine interactivă)
Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Feldioara (în maghiară Földvár, în traducere Cetatea de Pământ, în germană Marienburg, în traducere "Cetatea Mariei", în latină Castrum Sancte Maria) este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România. Este reședința comunei Feldioara.

Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la cca. 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea este atestată documentar în anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Evolutia asezării, atestată de documente, este următoarea: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pământ și, din 1854, Feldioara. [3]

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri.

Cetatea teutonilor[modificare | modificare sursă]

Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Homorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers și Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest.

Cetatea țărănească[modificare | modificare sursă]

Cetatea Feldioara, imagine de epocă

La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.

Bătălia de la Feldioara[modificare | modificare sursă]

În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a.[5]

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de cherestea "Anatco Prod", farica de incaltaminte "Gino", prelucrarea uraniului la „Uzina R” , a bolțarilor și pavelelor la „Pref 1”, ).

Turism[modificare | modificare sursă]

Fragment de curtină, Cetatea Feldioarei
  • Biserica evanghelică din Feldioara este situată în estul localității. Conform tipăriturilor și tradițiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Țara Bârsei se găsea aici între 1211-1225. Biserica este construită în stil gotic, pe temeliile bazilicii de la sfârșitul secolului XIII.
  • Cetatea medievală a Feldioarei, din care mai există doar ruinele, se află în extremitatea sudică a platoului comunei. Teritoriul ei este delimitat printr-un șanț de apărare, actualmente nu prea adânc, datând din epoca medievală. Cetatea, caracteristică secolelor XIV-XV, mai păstrează încă 2 turnuri aflate în ruină, legate de ziduri de apărare.
  • Monumentul eroilor sași. În Lista Monumentelor Istorice, întocmit de Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice la Nr. crt. 976 Cod LMI 2004 BV-IV-m-A-11919 este înscris
  • Monumentul studenților sași căzuți în luptă în 1612.[6] Monumentul, construit în 1912-1913, este amplasat la marginea SV a satului Feldioara și îi comemorează cei 39 de tineri studenți căzuți în bătălia desfășurată aici în 1612, sub conducerea judelui Brașovului Michael Weiss.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Cetatea Feldioara
  4. ^ Recensământul populației României din 31 Decembrie 1930, vol. II, pag. 84.
  5. ^ Idem, pag. 563.
  6. ^ Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Brașov

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Feldioara-Marienburg: Contribuții arheologice la istoria Țǎrii Bârsei : Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, Adrian Ioniță, Editura Academiei Române, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]