Iosif al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

Iosif al II-lea
Iosif al II-lea
	Sfântul Imperiu Roman
Domnie	27 martie 1764 - 20 februarie 1790
Încoronare	3 aprilie 1764, Frankfurt
Predecesor	Francisc I
Succesor	Leopold al II-lea
	Arhiduce al Austriei, Rege al Ungariei și Croației; Rege al Boemiei
Domnie	1780 - 20 februarie 1790
Predecesor	Francisc I
Succesor	Leopold al II-lea
	Mare Principe al Transilvaniei
Domnie	1780 - 1790
Predecesor	Maria Terezia
Succesor	Leopold al II-lea
Căsătorit(ă) cu	Isabella de Parma; Maria Josepha de Bavaria
Urmași
	Arhiducesa Maria Tereza; Arhiducesa Maria Cristina
Nume complet
	Joseph Benedikt August Johannes Anton Michael Adam
Casa regală	Casa de Habsburg-Lorena
Tată	Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Mamă	Maria Terezia a Austriei
Naștere	13 martie 1741;
Deces	20 februarie 1790 (48 ani); Viena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Iosif al II-lea, Împărat Roman)

Salt la: Navigare, căutare

Iosif al II-lea în uniformă de pandur

Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg-Lothringen, (n. 13 martie 1741, Viena - d. 20 februarie 1790, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1765-1790. A fost, de asemenea, rege al Ungariei, Boemiei etc.

[modificare] Originea

A fost primul fiu al împărătesei Maria Terezia și al soțului acesteia, împăratul Francisc I, cooptat la conducerea Țărilor Ereditare Habsburgice după moartea tatălui său în anul 1765. Coregența a încetat de-abia la moartea mamei sale, în anul 1780.

[modificare] Politica externă

În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa, Maria Terezia, bunăoară atunci când a impus în ciuda voinței acesteia, prima împărțire a Poloniei, în anul 1772 și a anexat Galiția la Austria. În 1775 a obținut Bucovina de la Imperiul Otoman.

[modificare] Călătorii

A vizitat în mai multe rânduri Banatul și Transilvania, unde ar fi primit^{[necesită citare]} cu solicitudine petițiile oamenilor și intrând de aceea în conștiința colectivă ca "Bunul împărat". Hotelul "Împăratul Romanilor" din Sibiu ar fi fost astfel denumit^{[necesită citare]} în amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele comunelor grănicerești, învecinate, din județul Bistrița-Năsăud: Salva, Romuli, Parva și Nepos, în urma exlamației "Vă salut mici nepoți ai Romei" (în Latină: "Salve parvae nepos Romuli").

[modificare] Politica religioasă

În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile Bisericii Catolice, însă sprijinind emanciparea celorlalte culte. A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Brașov și în special din Mărginimea Sibiului.

[modificare] Căsătorii

A fost căsătorit de 2 ori, cu:

Isabella, fiica ducelui Filip de Parma, cu care a avut o fiică care a decedat foarte mică. Isabella a decedat și ea, la 27 noiembrie 1763.
Josepha, fiica împăratului romano-german Carol al VII-lea, cu care a avut un mariaj extrem de nefericit.

Iosif al II-lea a fost unul dintre așa-numiții „monarhi luminați“. Este cunoscut ca un protector al artelor și culturii.

Din cauza presiunilor exercitate asupra lui, cu 3 săptămâni înainte de moarte a revocat toate reformele pe care le instituise.

A decedat la 20 februarie 1790 și este înmormântat în Cripta Imperială de la Viena, în mormântul 42. Deoarece nu a avut moștenitori, i-a urmat la tron fratele său, Leopold al II-lea.