Biserica evanghelică din Ormeniș

Poziționare
Biserica evanghelică fortificată din Ormeniș

Localitate	sat Ormeniș, Mureș; comuna Viișoara
Comună	Viișoara
Țara	România
Adresa	Str. Principală 204
Edificare
Data începerii construcției	sec. XVI
Data finalizării	sec. XVIII
Clasificare
Cod LMI	MS-II-a-A-15738
Cod RAN	120236.02
Modifică date / text

Biserica evanghelică din Ormeniș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Ormeniș, Mureș, comuna Viișoara.^[2] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 120236.02.^[3]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Biserica evanghelică (cod LMI MS-II-m-A-15738.01)
Zidul de incintă, cu turnul-clopotniță (cod LMI MS-II-m-A-15738.02)^[4]

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Ormeniș (în dialectul săsesc și în germană Irmesch, în maghiară Szászörményes) este un sat în comuna Viișoara din județul Mureș, Transilvania, România. Este situat pe o vale laterală a Târnavei Mici. Localitatea este atestată documentar prima dată în anul 1319 sub numele „Villa Ermen” fiind o proprietate a greavilor Nicolaus și Johann din Tălmaciu.^[5] În anul 1374 a fost numită „Eurmenes”, în 1453 „Oerminis”, și în 1700 „Örmenyes”. În Evul Mediu era un sat de iobagi^[6].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica-sală, cu contraforturi și cor închis drept, a fost construită în secolul al XVI-lea. Corul este acoperit de o boltă în cruce cu nervuri.

Altarul baroc a fost confecționat în anul 1720, pe trei registre: predela este pictată cu Cina cea de Taină, deasupra se află trei panouri, flancate de coloane corintice, iar la partea superioară se află scena Punerii în mormânt. Aspectul altarului este completat de voleurile baroce. Cristelnița, de forma unei cupe, datează din anul 1703, iar orga din anul 1875.

Biserica este înconjurată de un zid de incintă, de plan poligonal, neregulat, de înălțime mică. În colțul de sud-est este amplasat turnul-clopotniță, cu drum de strajă și parapet fachwerk.

În 1997 au fost executate ultimele lucrări de reparații la biserică, turn și zidul de incintă.^[7]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Irmesch / Ormeniș / Szászörményes, Mureș - Wilhelm HÖRBIGER, orgeldatei.evang.ro
^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 19 februarie 2016. Accesat în 26 octombrie 2019.
^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 octombrie 2022. Accesat în 27 octombrie 2019.
^ Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. Erster Band: 1191 bis 1342, Franz Zimmermann und Carl Werner, Hermannstadt 1892.
^ Fabini, pag.159
^ Fabini, pag. 159

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.