Revoluţia Rusă din 1917
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acest articol este parte a seriei Comunism  |
|
Şcoli ale comunismului Partide comuniste State comuniste Alte articole |
| editează acest cadru |
Revoluţia rusă din 1917 a fost o mişcare politică şi socială în Rusia pe parcursul anului 1917, care a dus ulterior la constituirea Uniunii Sovietice. Aceasta a durat până la colapsul din 1991. Revoluţia este considerată de unii (teză ne împărtăşită de majoritatea istoricilor) ca având două faze distincte. Prima ar fi aceea a Revoluţiei din Februarie 1917 şi care a înlocuit autocraţia ultimului ţar, Nicolae al II-lea al Rusiei, cu o republică democrată şi liberală. A doua fază ar fi Revoluţia din Octombrie, de fapt un puci în care la Petrograd, bolşevicii sub comanda lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea prin forţă miltară de la Guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski. Revoluţia a afectat deopotrivă zonele urbane şi cele rurale. În timp ce evenimentele istorice notabile au avut loc mai întâi la Sankt Peterburg şi apoi la Moscova, a existat şi o mişcare largă în ariile rurale unde ţăranii au pus mâna pe pământ şi l-au împărţit între ei. Datorită folosirii forţei de către bolşevici şi a faptului ca ei nu au recunoscut rezultatele alegerilor organizate chiar de ei pentru Adunarea Constituţională Rusă care le-au pierut în faţa socialiştilor revoluţionari, revoluţia s-a transformat ulterior într-un lung război civil.
Cuprins |
[modifică] Revoluţia din Februarie
Articol principal: Revoluţia din Februarie.
Revoluţia din februarie a apărut aproape spontan când populaţia Petrogradului a participat la demonstraţii împotriva regimului ţarist din cauza penuriei de alimente din oraş. Erau de asemenea mari nemulţumiri datorită continuării implicării Rusiei în primul război mondial. Cum protestele creşteau în intensitate, diferiţi politicieni reformatori (atât liberali cât şi radicali de stânga) au început să coordoneze diverse acţiuni. La începutul lui februarie, protestele au luat o turnură violentă când un mare număr de oraşe s-au revoltat şi au avut loc confruntări cu poliţia şi cu armata. Când mulţimea de soldaţi încartiruiţi în capitala Rusiei Petrograd a fraternizat cu protestatarii, s-a ajuns la revoluţie care în cele din urmă a dus la căderea ţarului Nicolae al II-lea şi la un transfer al puterii aproape fără vărsare de sânge.
Între februarie şi octombrie numeroşi revoluţionari anarhişti şi comunişti (bolşevici) au încercat sa instige populaţia la noi revoluţii. În iulie, la Sankt Petersburg, secţiunea militară a partidului bolşevic împreună cu o mare parte partidului bolşevic al clasei muncitoare şi cu anarhiştii din Petrograd, au pus la cale o revoltă civilă. Până la urmă, aceasta revoltă a dat greş..
[modifică] Revoluţia din Octombrie
Articol principal: Revoluţia din Octombrie.
Revoluţia din Octombrie a fost condusă de Lenin şi se baza pe ideiile lui Karl Marx. Ea a marcat începutul diseminării comunismului în secolul al XX-lea. A fost mult mai puţin extinsă decât revoluţia din februarie şi a fost victorioasă datorită activităţii susţinute de planificare şi coordonare. Pe 7 noiembrie 1917, liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin şi-a condus revoluţionarii de stânga într-o acţiune miltară aproape nesângeroasă împotriva guvernului provizoriu socialist. ( Rusia mai folosea încă în acele vremuri calendarul iulian aşa că data corespunzătoare era 25 octombrie). Revoluţia din octombrie a încheiat faza revoluţionară începută în februarie, înlocuind prin forţă armată efemerul guvern democratic cu unul bolşevic dictatorial. Deşi mulţi bolşevici (precum Lev Troţki) sprijineau o democraţie sovietică, modelul 'reformei de sus în jos' a ieşit invingător după ce a murit Lenin şi Stalin a obţinut controlul asupra URSS. Troţki şi sprijinitorii săi, ca şi mulţi alţi comunişti cu tendinţe democratice, au fost persecutaţi şi în cele din urmă băgaţi în închisori sau ucişi.
Alegerile constituantei prevăzute înca de guvernul Kerenski au avut loc în noiembrie. Au fost primele alegeri libere din istoria Rusiei. Acestea au fost câştigate de socialiştii revoluţionari obţinând 380 de locuri. Bolşevicii au obţinut numai 168, pierzând clar alegerile. La alegeri au luat parte 14.700.000 de alegători.[1] Bolşevicii nu au vrut să respecte rezultatul alegerilor şi pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin au dizolvat cu forţa Adunarea Constituţională.[2] Acest act a fost una din scânteile care au condus ulterior la lungul război civil.
După octombrie 1917, mulţi eseri (socialişti-revoluţionari) şi anarhişti ruşi s-au opus bolşevicilor în soviete. Când acest procedeu a dat greş, ei s-au revoltat într-o serie de mişcări chemând la o "a treia revoluţie". Cele mai importante exemple au fost răscoala din Tambov, (1919-1921), şi revolta din Kronstadt (în martie 1921). Aceste mişcări, care au făcut un mare număr cereri dar care nu s-au bucurat de o conducere eficientă, au fost în cele din urmă zdrobite pe parcursul Războiului Civil.
[modifică] Războiul Civil
Articol principal: Războiul civil din Rusia.
Războiul civil din Rusia care a izbucnit în 1918 la scurta vreme după noiembrie 1917 a adus moartea şi suferinţa milioanelor de oameni indiferent de orientarea lor politică. Războiul s-a dus în principal între "roşii", bolşevici, şi "albi" – monarhiştii, conservatorii, liberalii şi socialiştii revoluţionari. Albii aveau sprijinul din partea unor ţări precum Marea Britanie sau SUA.
De asemenea, pe durata războiului civil, Nestor Makhno a condus o mişcare anarhistă ucrainieană care a colaborat în general cu bolşevicii. Până în cele din urmă, o armată bolşvică condusă de Mikhail Frunze a distrus mişcarea Makhnovist pentru că makhnoviştii au refuzat să fuzioneze cu Armata Roşie Pe de altă parte, aşa numita " Armata Verde " (naţionalişti şi anarhişti) au jucat un rol secundar în război, mai ales în Ucraina.
[modifică] Remarci finale
Revoluţia rusă ar fi trebuit, după spusele lui Lenin, să se împrăştie de-a lungul şi de-a latul lumii. Lenin şi Troţki spuneau că idealul socialismului în Rusia nu va fi realizat fără succesul unei revoluţiei germane. Totuşi, Stalin a respins mai târziu această teză, afirmând că socialismul este posibil şi numai într-o singură ţară, chiar una subdezvoltată precum Rusia. Critici, printre care şi comunişti sau socialişti, au afirmat că modelul de socialism a lui Stalin (cunoscut sub numele de stalinism) a fost mai degrabă un capitalism de stat decât socialism marxist adevărat.
[modifică] Scurtă cronologie a evenimentelor care au premers revoluţiei din 1917
Datele sunt corecte pentru calendarul iulian care a fost folosit în Rusia până în 1918. Erau 12 zile în urma calendarului gregorian în secolul al XIX-lea şi 13 zile în urmă în secolul al XX-lea.
- 1855 - Încoronarea Ţarului Alexandru al II-lea
- 1861 - Emanciparea şerbilor
- 1866-74 - Teroarea Albă -->*1881 – Alexandru al II-lea este asasinat; Urcă pe tron Ţarul Alexandru al III-lea
- 1883 – Formarea primului grup marxist;
- 1894 - Încoronarea Ţarului Nicolae al II-lea
- 1898 – Primul congres al Partidului social-democrat al muncii din Rusia
- 1900 – Fondarea Partidul Socialist Revoluţionar
- 1903 – Al doilea congres al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Începutul sciziunii dintre bolşevici şi menşevici.
- 1904-5 - Războiul ruso-japonez
- 1905 - Revoluţia rusă din 1905.
- ianuarie - Duminica însângerată în Sankt Peterburg.
- iunie - Revolta de pe cuirasatul Potemkin în Odessa la Marea Neagră (vezi filmul Cuirasatul Potemkin)
- octombrie – Greva generală, se formează sovietul din Sankt Peterburg
- - Acordul imperial cu privire alegerile pentru Duma de Stat - Manifestul din Octombrie
- 1906 - Prima Dumă de Stat. Primul-ministru - Piotr Stolîpin. Începe reforma agrară
- 1907 – A doua Dumă de Stat, februarie-iunie
- 1907 - A treia Dumă de Stat, până în 1912
- 1911 - Stolîpin este asassinat
- 1912 - A patra Dumă de Stat, până în 1917. Bolşevicii şi menşevicii se despart definitiv
- 1914 - Germania declară război Rusiei
- 1915 – După înfrângeri serioase, Nicolae al II-lea se autoproclamă Comandant Suprem. El
formează Blocul Progresist.
- 1916 - Grigori Rasputin este asasinat
[modifică] Cronologie extinsă a Revoluţiei de la 1917
.jpg)
Ianuarie
- Greve şi nesiguranţă în Petrograd (Sankt Petersburg)
Februarie
- Revoluţia din Februarie
- 26 - 50 demonstranţi ucişi în Piaţa Znamenskaya.
- 27 – Trupele refuză să deschidă focul asupra demonstranţilor, au loc dezertări. Închisorile, judecătoriile şi sediile poliţiei sunt atacate şi jefuite de mulţimi.
- Clădirea Okhranka – poliţia secretă este incendiată, garnizoana fraternizează cu revoluţionarii.
- Se formează Sovietul din Petrograd (Sankt Petersburg)
Martie
- 1 – Ordinul nr. 1 al Sovietului din Petrograd.
- 2 - Ţarul Nicolae al II-lea abdică. Se formează Guvernul provizoriu având ca prim-ministru pe Prinţul Gheorghi Evghenievici Lvov.
Aprilie
- 3 – Se reîntoarce în Rusia Vladimir Ilici Lenin. El publică Tezele din Aprilie.
- 20 – Sunt publicate notele lui Miliukov. Cade guvernul provizoriu.
Mai
- 5 – Se formează un nou guvern provizoriu. Kerenski devine ministru al războiului şi al flotei.
Iunie
- 3-24 –Primul Congres al Sovietelor din întreaga Rusiei se ţine în Petrograd.
- 16 - Kerensky ordonă o ofensivă împotriva forţelor Austro-Ungare, care are succes la început.
Iulie
- 2 – Ofensiva Rusa se încheie. Troţki se alătură bolşevicilor.
- 4 – Demonstraţii antiguvernamentale în Petrograd
- 6 – Germanii şi austro-ungarii contraatacă. Ruşii se retrag în panică, oraşul Tarnopol este jefuit. Se ordonă arestarea conducătorilor bolşevici.
- 7 - Lvov demisionează. Kerensky este noul prim-ministru
- 22 - Troţki şi Lunacharskii sunt arestaţi
August
- 26 – Al doilea guvern de coaliţie cade.
- 27 - Generalul Lavr Kornilov încearcă să dea o lovitură de stat. Kornilov este arestat şi întemniţat.
Septembrie
- 1 – În Rusia se proclamă republica.
- 4 - Troţki şi alţii sunt eliberaţi.. Troţki devine şeful Deputaţilor Sovietului Muncitorilor şi Soldaţilor din Petrograd (Sankt Peterburg).
- 25 - Se formează a treia coaliţie guvernamentală.
Octombrie
- 10 – Comitetul Central Bolşevic aprobă revolta militară.
- 11-13 – Congresul Sovietelor Regiunii de Nord.
- 20 – Prima întâlnire a Comitetului Revoluţionar Militar la Petrograd
- 25 - Revoluţia din Octombrie se lansează prin ordinul Comitetului Revoluţionar Militar dat muncitorilor înarmaţi şi soldaţilor de a ocupa principalele clădiri din Petrograd. Palatul de Iarnă este atacat la 21:40. Kerensky fuge din Petrograd.
- 26 – Al doilea Congres al Sovietelor. Deputaţii menşevici şi social-democraţi de dreapta părăsesc congresul protestând împotriva evenimentelor din ziua precedentă. Decretul despre pace şi reforma agricolă. Se formează Consiliul Comisarilor Poporului (guvern dominat de bolşevici, avându-l pe Lenin ca preşedinte).
[modifică] Note
- ^ Oliver H. Radkey. Russia Goes to the Polls: The Election to the All-Russian Constituent Assembly, 1917, Ithaca, Cornell University Press, 1989, ISBN 0801423600 xxvi, 171 p
- ^ Pagina germană Wikipedia despre „Februarrevolution 1917”
[modifică] Legături externe
- Soviet history archive at www.marxists.org
- Ten Days that Shook the World, by John Reed
- "Utopia criminala, de la conspiratie la teroare" de Nicolae Dragusin ("Romania libera")
