Wilhelm al II-lea al Germaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Wilhelm al II-lea
Împărat al Germaniei; Rege al Prusiei
Domnie 15 iunie 1888 – 9 noiembrie 1918
Predecesor Frederick al III-lea
Succesor Monarhie abolită
Friedrich Ebert (Cancelar şi de facto şef de stat al Republicii de la Weimar)
Căsătorit Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein
Hermine Reuss
Urmaşi
Wilhelm, Prinţ Moştenitor al Germaniei
Prinţul Eitel Friedrich
Prinţul Adalbert
Prinţul August Wilhelm
Prinţil Oskar
Prinţul Joachim
Prinţesa Viktoria Luise, Ducesă de Brunswick
Nume complet
Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen
Casa regală Casa de Hohenzollern
Tată Frederick al III-lea al Germaniei
Mamă Prinţesa Victoria a Regatului Unit
Născut 27 ianuarie 1859(1859-01-27)
Berlin, Prusia
Decedat 4 iunie 1941 (82 ani)
Casa Doorn, Olanda

Wilhelm al II-lea (Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen; n. 27 ianuarie 1859, Berlin – d. 4 iunie 1941, Olanda) a fost ultimul împărat al Germaniei şi rege al Prusiei de la 1888 la 1918.

Wilhelm II provine din familia Hohenzollern, tatăl lui fiind Friedrich III iar mama lui este împărăteasa Victoria Adelaide Mary Louisa.

Cuprins

[modifică] Politica

În cei treizeci de ani de regenţă a împăratului Wilhelm II (1888 - 1918) este cunoscută în istorie sub numele de perioada wilhelmină.
Această perioadă de timp este marcată prin eforturile împăratului de a dobândi un prestigiu naţional şi a dezvolta Germania aducând-o în rândul marilor puteri ale lumii.
Această ambiţie o asociază şi cu o înarmare a Germaniei, pentru a obţine colonii noi în Africa şi mările sudului.
Această tendenţă pe plan extern a Germaniei, precum şi amestecul în războaiele din colonii (Krüger 1896), (Criza marocană 1905/06 şi 1911) ca şi (scandalul Daily-Telegraph 1908) a determinat o serie de conflicte politice în special cu Anglia şi la o destabilizare a politicii externe.
Wilhelm iubeşte parada militară, cu aceste ocazii subliniază faptul că militarismul caracterizează societatea germană, funcţii importante în aparatul de stat primesc acei care au o carieră militară strălucită.

Avântul economic german în timpul lui Wilhelm II este datorată încurajării dezvoltării tehnologiilor, industrializării, ştiinţelor naturale, aceste progrese fiind sprijinite personal de către împărat.
In politica internă Wilhelm II continuă politica socială a lui Bismarck, ,pe care l-a eliberat din funcţia de cancelar,căutând însă cu un succes parţial să şteargă diferenţierea acordării de drepturi grupărilor etnice în minoritate.
Politica lui internă şi externă a făcut impresia înspre exterior a unui împărat mai autoritar ca bunicul său Wilhelm I, însă istoricii socotesc regimentul lui personal ca o contradicţie cu politica lui socială, împăratul nefiind de fapt deosebit de autoritar el oscilează nefiind consecvent, frecvent contrazicându-se sub influenţa unor miniştri sau generali.
In perioada lui de domnie au loc lupte pentru putere a diferitelor partide politice ceeace determină schimbări frecvente a cancelarilor, astfel în conflictele dintre naţional-liberalo-conservativi şi partidul socialdemocrat din 7 cancelari au fost 5 eliberaţi din funcţie.
In timpul primului război mondial (1914 - 1918) va fi incompentenţa strategică şi tactică a împăratului evidentă, din anul 1916 se reţine de a mai lua hotărâri, predând conducerea statului complet în mâna conducătorilor militari şi anume generalilor Hindenburg şi Ludendorff care politică în ultimii ani ai războiului s-a transformat în dictatură militară.
După sfârşitul primului război mondial, Germania este înfrântă şi 10 milioane de morţi rămân pe câmpurile de luptă, se declară Republica de la Weimar cu abolirea monarhiei, împăratul silit să abdice (9 noiembrie 1918), moare în exil în Olanda.

[modifică] Reforme

  • ▪ 1889: la 22.iunie este elaborată o lege pentru asigurarea invalizilor şi muncitorilor bătrâni
  • ▪ 1890: Abrogarea legii socialiştilor
  • ▪ 1890: înfiinţarea a 31 de asigurări sociale (LVA)
  • ▪ 1891: plătirea unei rente la muncitori de peste 70 ani
  • ▪ 1891:Legea protejării muncitorilor din 1 iunie limitarea schimbului de noapte, duminici pentru femei şi copii
  • ▪ 1891: introducerea controlului printr-un sindicat de stat
  • ▪ 1891: Permiterea în uzini a a unei comisii de control
  • ▪ 1891: Interzicerea lucrului dumineca în industrie şi manufacturi
  • ▪ 1892: Asigurarea de asistenţă medicală este extinsă şi pentru membrii familiei
  • ▪ 1895: Interzicerea lucrului dumineca în industrie şi manufacturi
  • ▪ 1899: Legea de asigurare a invalizilor
  • ▪ 1901: Sprijinul acordat clădirii locuinţelor muncitoreşti
  • ▪ 1905: Comisii de control devin obligatorii în minerit
  • ▪ 1908: Timpul de lucru e limitat, este interzis schimbul de noapte femeilor şi copiilor
  • ▪ 1911: Legea stabilirii asigurărilor în ţară (RVO)
  • ▪ 1911: introducerea de pensii pentru orfani sau văduve
  • ▪ 1911: Legea de asigurare pentru angajaţi
  • ▪ 1911: Legea de reglementare a muncii casnice
  • ▪ 1916: Reducerea vârstei de pensionare de la 70 la 65 Jde ani
  • ▪ 1916: Reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru femei

[modifică] Arbore genealogic

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Frederick William al II-lea al Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
8. Frederick William al III-lea al Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Frederica Louisa de Hesse-Darmstadt
 
 
 
 
 
 
 
4. William I al Germaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Charles al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
9. Louise de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Prinţesa Friederike de Hesse-Darmstadt
 
 
 
 
 
 
 
2. Frederick al III-lea al Germaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Charles Augustus, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach
 
 
 
 
 
 
 
10. Charles Frederick, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Louise de Hesse-Darmstadt
 
 
 
 
 
 
 
5. Prinţesa Augusta de Saxa-Weimar şi Eisenach
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Paul I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
11. Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Prinţesa Sofia Dorothea de Württemberg
 
 
 
 
 
 
 
1. William al II-lea al Germaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Francis, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld
 
 
 
 
 
 
 
12. Ernest I, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Prinţesa Augusta de Reuss-Ebersdorf
 
 
 
 
 
 
 
6. Prinţul Albert de Saxa-Coburg şi Gotha
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Emil, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg
 
 
 
 
 
 
 
13. Prinţesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Louise Charlotte de Mecklenburg-Schwerin
 
 
 
 
 
 
 
3. Prinţesa Victoria a Regatului Unit
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. George al III-lea al Regatului Unit
 
 
 
 
 
 
 
14. Prinţul Edward Augustus, Duce de Kent şi Strathearn
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Charlotte de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
7. Victoria a Regatului Unit
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Francis, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld (= 24)
 
 
 
 
 
 
 
15. Prinţesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Prinţesa Augusta de Reuss-Ebersdorf (= 25)
 
 
 
 
 
 

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Wilhelm al II-lea al Germaniei
Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Wilhelm al II-lea al Germaniei.
Unelte personale