Prusia Răsăriteană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Provinz Ostpreußen
Prusia răsăriteană
Provincie a/al Prusiei
Flag of Ducal Prussia.svg
 
East Prussia Administrative Flag.jpg
1773–1829
1878–1945
Flag of Kaliningrad Oblast.png
 
POL województwo warmińsko-mazurskie flag.svg
 
Klaipedskii uezd fl.gif
Steag Stemă
Steag Stema
Localizarea Prusiei
Prusia Răsăriteană (roșu), în cadrul Regatului Prusiei, în cadrul Imperiului German
Capitală Königsberg
54°44′N 20°29′E / 54.733°N 20.483°E / 54.733; 20.483
Istorie
 - Formare 1773
 - Provincia Prusia 3 decembrie1829
 - Reînființarea provinciei 1 aprilie1878
 - Bătălia de la Königsberg 9 aprilie1945
Suprafață
 - 1905 36.993 km² (14.283 sq mi)
Populație
 - 1905 est. 2.025.741 
     Densitate 54,8 /km²  (141,8 /sq mi)
Azi, parte a Federației Ruse, Poloniei și Lituaniei

Prusia răsăriteană (limba germană: Ostpreußen; limba lituaniană: Rytų Prūsija sau Rytprūsiai; limba poloneză: Prusy Wschodnie; limba rusă: Восточная Пруссия — Vostocinaia Prusia) a fost o provincie a Regatului Pusiei și a Imperiului German, situată pe teritoriul fostului Ducat al Prusiei. În zilele noastre, partea de nord a Prusiei Răsăritene, cu excepția "Memelland" care este parte a Lituaniei, aparține Rusieiregiunea Kaliningrad (Königsberg). Partea sudică face parte din Voievodatul Varmie-Mazuria din Polonia. Pe teritoriul Prusiei Răsăritene au locuit în vechime prusacii baltici.

Prusia Răsăriteană este localizată pe coasta sud-estică a Mării Baltice. Capitala regiunii a fost Königsberg (redenumită Kaliningrad în 1946 de sovietici).

De la statutul de cavaleri la cel de vasali[modificare | modificare sursă]

Pe durata secolului al XV-lea, cavalerii teutoni au stăpânit teritoriul Prusiei, parte a statului monastic teuton. Rivalitatea teutonilor cu Regatul Poloniei a aprins mai multe războaie, printre care și războiul de treisprezece ani. Acest război a fost încheiat cu semnarea celui de-al doilea tratat de la Thorn din 1466, care a transformat Prusia Apuseană într-o provincie poloneză, "Prusia Regală", în timp ce Prusia Răsăriteană a rămas sub conducerea cavalerior teutoni ca o provincie vasală a Poloniei.

Ordinul teutonic a pierdut acest teritoriu în 1525, când Marele Maestru Albert Hohenzollern a secularizat ramura prusacă a ordinului, proclamându-se duce al Prusiei, vasal al coroanei poloneze. Linia ducală a lui Albert s-a stins în 1618, iar Ducatul Prusiei a început să fie condusă de electorii de Brandenburg, formând ceea ce s-a numit Brandenburg-Prussia. Electorii-duci s-au eliberat de statutul de vasalitate în 1660, după încheierea Tratatului de la Wehlau.

Regatul Prusia[modificare | modificare sursă]

Deși Brandenburg a rămas subordonat teroretic Sfântului Imperiu Roman, teritoriile prusace nu erau în interiorul granițelor imperiale și erau în afara jurisdicției împăratului. Această independență i-a permis lui Electorului Frederick al III-lea să se autoproclame rege sub numele de Frederick I al Prusiei în 1701. Noul regat condus de dinastia Hohenzollern a devenit cunoscut ca Regatul Prusiei.

După prima înpărțire a Poloniei din 1772, Warmia (Ermland în germană), parte a fostei Prusii Regale, a fost unită cu Ducatul Prusiei Răsăritene. Pe 31 ianuarie 1773, regele Frederick al II-lea (Frederick cel Mare) a anunțat că noile teritorii anexate vor fi cunoscute sub numele de "Westpreußen" (Prusia Apuseană) și vechiul Ducat al Prusiei urmau să se numească "Ostpreußen" (Prusia Răsăriteană).

Imperiul German[modificare | modificare sursă]

Alături de restul Regatului Prusiei, Prusia Răsăriteană a devenit parte a Imperiului German la crearea acestuia din 1871. În 1875, compoziția etnică a Prusiei Răsăritene era următoarea 73.48% germani, 18.39% polonezi și 8.11% lituanieni (în conformitate cu "Slownik geograficzny Krolestwa Polskiego"). Populația provinciei în 1900 era de 1.996.626 oameni. Din punct de vedere religios, repartiția populației era următoarea: 1.698.465 protestanți, 269.196 romano-catolici și 13.877 mozaici. Număul de polonezi (mazurieni) și lituanieni (Lietuvininks) a scăzut de-a lungul timpului datorită germanizării. Polonezii se concetrau în sudul regiunii (Masuria, Warmia), în vreme ce lituanienii se concetrau în nord-est (Lituania Minor). Națiunea prusacă s-a germanizat complet de-a lungul timpului și, de aceea, vechea limbă prusacă a dispărut.

Populația Prusiei Răsăritene în 1890[modificare | modificare sursă]

Locuitori Locuitori ne-germani*
Prusia Răsăriteană 1.958.663 2,189

Numărul celor cuprinși în categoria "locuitori ne-germani" reprezintă numai pe acei locuitori care nu erau cetățeni germani, dar îi excluse pe cetățenii germani cu descendență ne-germană, atâta vreme cât legile germane făceau diferențe între locuitori (Einwohner), toți oamenii care locuiau în teritoriu, și cetățeni (Bürger), acea parte a populației care avea cetățenia germană.

Din 1885 până în 1890, populația Berlinului a crescut cu 20%, a Brandenburgului și Rhinelandului a crescut cu 8.5%, a Westfaliei cu 10%, în timp ce Prusia Răsăriteană a pierdut 0.07% și Prusia Apuseană 0.86% din populație.

Următoarele ținuturi din provincie au avut un număr mare de mazurieni și warmiaci, grupuri etnice poloneze protestante și catolice, vorbitoare a unui dialect polonez din Masovia. Procentele sunt în conformitate cu recensământul german din 1900, (numele poloneze sunt scrise cu caractere italice):


Johannisburg (Pisz) 70,2 %
Ortelsburg (Szczytno) 74,5 %
Lyck (Ełk) 53,2 %
Neidenburg (Nidzica) 69,3 %
Sensburg (Żądzbork) 50,5 %
Lötzen (Lec) 38,1 %
Oletzko County Oletzko (Olecko) 33,5 %
Osterode (Ostróda) 43,9 %
Allenstein (Olsztyn) 47,1 %
Rössel (Reszel) 14,0 %

Republica de la Weimar[modificare | modificare sursă]

După abdicarea Împăratului Wilhelm al II-lea din 1918, Germania a devenit republică. De la primul război mondial și până la al doilea război mondial, Prusia Răsăriteană și partea de est a Prusiei Apusene a devenit o exclavă germană, create ca urmare a Tratatului de la Versailles, când părți ale Prusiei Apusene și Provincia Posen au fost cedate Poloniei pentru crearea așa numitelor coridorul polonez și orașul liber Danzig. În părțile răsăritene ale Prusiei Apusene trebuia ținut un plebiscit, la fel și în părțile sudice ale Prusiei Răsăritene. În 1920 locuitorii au fost chemați la vot pentru ca să decidă dacă aceste regiuni să facă parte din Polonia sau să rămână în Germania. 96,7 % din populație a votat pentru rămânerea în interiorul granițelor germane. Alegerea a fost de fapt între "Prusia Răsăriteană/Prusia Apuseană" și "Polonia", nu între "Germania" și "Polonia".

Regimul nazist[modificare | modificare sursă]

Hartă a Prusiei Răsăritene în 1939

În 1938, naziștii au schimbat aproximativ 1/3 dintre toponimele din zonă, eliminând toate denumirile cu origini poloneze sau lituaniene. Activiștii minorității cu rădăcini poloneze (mazuriene) care nu au cooperat cu naziștii au fost trimiși în lagăre de concentrare.

Al doilea război mondial[modificare | modificare sursă]

Pe timpul celui de-al doilea război mondial, provincia și-a mărit suprafața (vezi Zone poloneze anexate de Germania Nazistă). În 1939, Prusia Răsăriteană avea 2,49 milioane de locuitori. Mulți au fost uciși în război, cei mai mulți fiind băieți tineri înrolați în armata germană (Wehrmacht) și uciși în lupte.

Armata Roșie a Uniunii Sovietice a intrat în Prusia Răsăriteană pe 29 august 1944. Zvonurile despre masacrele șî violurile comise de trupele sovietice a făcut ca populația civilă să intre în panică și să pornească în refugiu către vest. Mai mult de 2 milioane de persoane au fost evacuate, majoritatea cu ajutorul navelor pe Marea Baltică. Peste 15.000 de civili și militari refugiați s-au înecat când vapoarele Wilhelm Gustloff, Steuben și Goya au fost torpilate de submarine sovietice.

După război, câțiva etnici germani, care fugiseră din zonă la începutul anului 1945, au încercat să se reîntoarcă la casele lor din Prusia Răsăriteană. Dar chiar și germanii rămași în zonă au fost expulzați de către țările comuniste care au împărțit Prusia Răsăriteană. În timpul războiului și scurt timp după aceea, mulți oameni au fost deportați la muncă silnică în Gulag în zonele cele mai îndepărtate ale Rusiei. Mulți dintre deportați nu au supraviețuit în lagărele de muncă. Folosirea limbii germane a fost interzisă, toate numele germane au fost schimbate cu unele rusești sau poloneze.

În aprilie 1946, partea de nord a Prusiei Răsăritene a devenit în mod oficial parte a RSFS Rusă. În luna iulie a aceluiași an, capitala Königsberg a fost rebotezată Kaliningrad, iar zona a fost redenumită Regiunea Kaliningrad. După expulzarea populației germane, în zonă au fost aduși ruși, belaruși și ucrainieni în zona de nord, care a devenit parte a Rusiei, iar expatriați polonezi din partea de răsărit a Poloniei cedată URSS-ului au fost așezați în partea de sus a Prusiei Răsăritene, azi cunoscută sub numele de Voievodatul Warminsko-Mazurskie.

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Prusia Răsăriteană