Rostov-pe-Don

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rostov-na-Donu
Ростов-на-Дону
Stema și Harta cu amplasarea localității
{{{5}}}
{{{5}}}
țară Rusia Rusia
district Rusia de Sud
regiune Regiunea Rostov
suprafața 354 km²
populație 1.104.000 (2013)
densitate 3.000,4 loc./km²
altitudine ca. 130 m
prefix telefonic 007 863
nr. înmatriculare auto 61
primar Mihail Cerniskov
' 47°13′″N, 39°43′″E
' {{{descrie13}}}
' {{{descrie14}}}
' {{{descrie15}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Web site http://rostov-gorod.ru
format
Piaţa Centrală şi Catedrala Naşterii Domnului.

Rostov-pe-Don (în limba rusă: Росто́в-на-Дону́ Rostov-na-Donu) este centrul administrativ al regiunii Rostov și al Districtului federal Sudic al Federației Ruse. Orașul se află așezat pe râul Don, la numai 56 km de Marea Azov. Conform cifrelor recensămantului din 2013, în oraș locuiau 1.104.000 persoane.

Istoria orașului[modificare | modificare sursă]

Gura de vărsare a râului Don a avut o mare importanță culturală și comercială încă din antichitate. Pe aceste locuri grecii au fondat o colonie – Tanais, genovezii au ridicat fortul Tana, iar Imperiul Otoman au transformat-o în fortăreața Azov.

Orașul Rostov-pe-Don a fost înființat în 1749, când a fost construit un punct vamal pe Don. În scurtă vreme a fost construită și o fortăreață. Numele orșului a fost dat în cinstea sfântului Dimitrie al Rostovului, un episcop sanctificat de scurtă vreme, originar din orașul Rostov Veliki. Odată cu decăderea Azovului, alături de noua fortreață s-a dezvoltat o așezare de comercianți, care a devenit cea mai importantă în regiune. În 1796, această așezare a fost ridicată la rang de oraș și a fost redenumit Rostov-pe-Don, pentru a-l deosebi de omonimul său.

Clădirea administraţiei locale a regiunii Rostov şi monumentul Armatei Roşii

Râul Don, care traversează orașul, este o cale navigabilă de primă mărime care leagă sud-vestul Rusiei cu regiunile nordice, iar Rostov-pe-Don este un port fluvial important atât pentru traficul de pasageri, cât și pentru cel de mărfuri. Datorită poziției geografice prielnice, orașul a crescut rapid. Fiind cel mai puternic industrializat oraș din sudul Rusiei, a fost mărul discordiei între albii și roșii în timpul războiului civil. Din 1928, administrația regiunii a fost mutată din vechiul centru căzăcesc Novocerkassk la Rostov-pe-Don, ceea ce a dus și la eclipsarea orașului armenesc Nahicevan-pe-Don.

Fântâna din Parcul Revoluţiei

În timpul regimului sovietic, bolșevicii au demolat două dintre cele mai importante monumente ale orașului: Catedrala Sfântul Alexandru Nevski (1908) și Catedrala Sfântul Gheorghe din Nahicevan (1783-1807). Cea mai mare parte a orașului a fost transformată în ruine de forțele germane care au ocupat zona de mai multe ori în secolul al XX-lea, în 1918, 1941 și 1942. În zilele noastre, monumentul cel mai important al orașului este uriașa Catedrală a Nașterii Maicii Domnului (1860-87), proiectată de arhitectul Konstantin Thon.

Orașul are trista faimă de a fi locul în care a trăi, (deși nu s-a născut aici), criminalul în serie Andrei Cikatilo.

Orașul a avut parte de o dezvoltare economică într-un ritm accelrerat în ultimii ani, ca urmare a creșterii economice naționale a Rusiei. Numeroase companii noi și-au stabilit sediul în oraș, venitul mediu al locuitorilor a crescut, iar Rostov-pe-Don s-a transformat dintr-o localitate aflată în stagnare după prăbușirea comunismului și dezintegrarea Uniunii Sovietice, într-u centru modern industrial și tehnologic.

Învătământul[modificare | modificare sursă]

Printre instituțiile de învățământ public se află Universitatea de Stat din Rostov, (printre cei mai vestiți absolvenți numărându-se Alexandr Soljenițîn) și Universitate Tehnică de Stat Don. Cea mai importantă instituție particulară de învățământ este Institutul de Management, Afaceri și Drept. În oraș activează un centru cultural francez - Alliance francaise[1], secții ale British Council, Institutului German Goethe, DAAD și Fundației Bosch.

Sportul[modificare | modificare sursă]

În oraș funcționează două cluburi profesioniste de fotbal: FC Rostov, care joacă în prima ligă, și SKA, care joacă în divizia a doua. În Superliga Rusă de Baschet joacă formația Lokomotiv Rostov-pe-Don.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul este înfrățit cu:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rostov-pe-Don