Depresiune economică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Depresiunea economică este un termen utilizat pentru a defini o cădere susținută a uneia sau mai multor economii naționale.[1]

Depresiunea, care este mai severă decât recesiunea, este considerată o formă rară dar extremă de recesiune, fiind caracterizată în principal de o creștere „neobișnuită” a ratei șomajului, restricționarea creditelor, restrângerea majoră a producției industriale și a investițiilor, deflația prețurilor, hiperinflație, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil și impredictibil, în principal cu tendința de devalorizare[1], reducerea cererii de mărfuri și servicii, majorarea costurilor de producție, diminuarea volumului de producție, scăderea ratei profitului, reducerea nivelului de trai a populației.[2]

Fără a exista o definiție oficială a depresiunii economice, se consideră că aceasta apare atunci când se constată un declin al produsului intern brut (PIB) mai mare de 10%. Se consideră că depresiunea se instaurează dacă există o creștere negativă a produsului intern brut (PIB) timp de cel puțin două trimestre.[1]

Definiție[modificare | modificare sursă]

În Statele Unite, Biroul Național de Cercetări Economice determină contracții și extinderi în ciclul de afaceri, dar nu declară depresiuni.[3] În general, perioadele marcate cu depresiuni sunt marcate de o scădere substanțială și susținută a abilității de a cumpăra bunuri în raport cu cantitatea care ar putea fi produsă utilizând resursele și tehnologia actuală (potențialul de producție).[4] O altă definiție propusă a depresiunei include două reguli generale:[5][6]

  1. un declin al PIB-ului real ce depășește 10%, sau
  2. o recesiune de 2 sau mai mulți ani.

Terminologie[modificare | modificare sursă]

Termenul "depresiune" este cel mai adesea asociat cu Marea criză economică din anii 1930, însă termenul era folosit mult înainte. Într-adevăr, criza economică americană denumită "Panica din 1819" a fost descrisă de președintele american James Monroe ca fiind depresiune.[7]

Depresiuni semnificative:[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Dicționar juridic: Depresiune economică
  2. ^ A treia fază a ciclului decenal
  3. ^ „The NBER's Business Cycle Dating Procedure: Frequently Asked Questions”. Nber.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  4. ^ „Private Tutor”. Infoplease.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ „Diagnosing depression”. The Economist. . Arhivat din originalul de la . 
  6. ^ „Home Improvement Tips and Techniques | Business Cycles”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „When Did the Great Depression Receive Its Name? (And Who Named It?)”, Hnn.us/articles/61931.html, accesat în  
  8. ^ Rezneck, Samuel (). „The Social History of an American Depression, 1837-1843”. The American Historical Review. 40 (4): 662–687. doi:10.2307/1842418. JSTOR 1842418. 
  9. ^ „What Can Transition Economies Learn from the First Ten Years? A New World Bank Report in Transition Newsletter”. Worldbank.org. Arhivat din original la . 
  10. ^ „Kalikova & Associates - Law Firm” (în rusă). K-a.kg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Who Lost Russia?, The New York Times, 8 October 2000