Fascism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Acest articol este parte a seriei politice despre
Fascism

Fasces2.png

Definiţie
Definiţiile fascismului


Varietăţi şi derivări ale fascismului
Fascism italian
Neo-Fascism
Rexism
Falangism
Estado Novo
Ustaşii
Fascism clerical
Austrofascism
Cripto-fascism
Fascismul japonez
Fascismul grec
Integralismul brazilian
Garda de Fier
Partidul Crucilor cu Săgeţi


Partide politice fasciste şi mişcări fasciste
Fascismul ca un fenomen internaţional
Liste de mişcări fasciste după ţară


Fascismul în istorie
Fascie
Marşul către Roma
Italia fascistă
Republica Socială Italiană
Grecia fascistă
Ungaria fascistă


Subiecte conexe
Actual Idealism
Antifascism
Benito Mussolini
Black Brigades
Blackshirts
Class collaboration
Corporatism
Economia fascismului
Ideologia fascismului
Simbolistica fascismului
Fascist unification rhetoric
Giovanni Gentile
Grand Council of Fascism
Salutul roman
National syndicalism
Neo-Fascism
Fascism social
Third Position

Fascism Portal
Politics Portal

 v  d  m 

Fascismul este o ideologie apărută în Europa după Primul Război Mondial, care a stat la baza unor partide de extremă dreaptă politică, caracterizându-se prin naţionalism extremist, misticism, violenţă, demagogie socială, etc. Una din variantele ideologiei economice fasciste este Socializare Economic.

[modifică] Scurtă istorie şi detalii

Termenul de "fascist" a desemnat iniţial pe purtătorul fasciei (Fascia este un mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure, care era purtat de lictorii care îi însoţeau pe unii magistraţi romani din Roma antică).

Ca ideologie, fascismul se încadrează în extrema dreaptă a spectrului politic. Fascismul este incompatibil cu democraţia şi diversitatea de opinii. Statul fascist este o dictatură care promovează cel mai adesea idei naţionaliste duse la extrem; pe lângă idealizarea propriei naţiuni şi preamărirea trecutului glorios, se manifestă intoleranţa faţă de alte naţiuni/rase/ideologii. Naţionalismul exagerat este completat de încălcarea gravă a drepturilor omului, eliminarea oponenţilor prin mijloace teroriste, o obsesie bolnavicioasă faţă de problemele legate de siguranţa naţională şi dorinţa de expansiune teritorială, care determină puternica militarizare a statului, blocarea sau chiar eliminarea altor lideri de opinii, interzicerea religiei, corupţia generalizată, descurajarea manifestărilor artistice, obţinerea şi menţinerea puterii prin mijloace brutale, prin şantaj, ameninţare şi crimă. Fascismul se manifestă prin distrugerea oricăror structuri democratice, controlul mediilor de mase, subordonarea totală a individului faţă de stat şi crearea unei situaţii de continuă terorizare a populaţiei civile. Relativa priză a ideologiilor fasciste la unele populaţii în anumite momente istorice s-a datorat unor lideri carismatici (ca Adolf Hitler sau Benito Mussolini), discursului naţionalist şi conjuncturii politice şi economice. S-a constatat că ideologiile de extremă dreaptă reuşesc să se impună în perioadele de recesiune economică şi pe fondul nemulţumirii populaţiei faţă de ineficienţa guvernării.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe