Armă chimică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Arme de distrugere în masă |
|---|
 |
| După tip |
| Biologic, Chimică, Nucleară, Radiologică |
| După țară |
| Proliferare |
| Biologic, Chimic, Nuclear, Rachete |
| Tratate |
| Lista tratatelor |
 Carte ·  Categorie |
Arme chimice sunt numite acele substanțe chimice toxice care pot cauza moartea, incapacitatea permanentă sau temporară la om sau la animale, precum și munițiile și dispozitivele, orice echipamente concepute special pentru a fi utilizate în răspândirea acestor toxine [1].
 |
Acest articol a fost tradus cu ajutorul unei unelte de traducere automată, de aceea calitatea lui este foarte joasă. Se consideră că textul a fost tradus de la {{{url}}}. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea articolului apăsând butonul „modificare”! Fragmentul inserat (sau întreaga pagină) va fi șters dacă în termen de 7 zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de redactare. |
 |
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
Armele chimice se împart în 3 grupe:
- Substanțe toxice militare: sint iaduri care se produc special pentru război si sint 6 feluri de iaduri pentru razboi:
- Substante toxice neuro paralizatorice: zolil, zoman(gaze).
- Substante toxice cu effect total de intoxicare: tianide.
- Substante toxice care distrug pielea: iprit.
- ubstante toxice cu effect inadusitor: fosghen.
- Substante toxice de iritare: lacrimal.
- Substante toxice psihochimice: distrug memoria.
- Substante toxice care se folosesc la intrprinderi in timpul pastrarii si fabricarii: Clor, amoniac, etc…
- Substante toxice casnice: praf de spalat, aromatizatori, ingrasamintele, miercur, piatra vinata, pesticide, etc…
Protectia de arme chimice cu mijloace colective sau individuale de protectie si medicamente contra iadurilor.
Vezi și [modificare]
Referințe [modificare]
Legături externe [modificare]
- Rusia/ 2012, punct terminus pentru distrugerea arsenalului chimic, 20 februarie 2008, Corina Andriuta, Jurnalul Național
