Moșna, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Moșna
—  Sat  —
Vedere asupra satului Moşna
Vedere asupra satului Moşna
Moșna se află în România
{{{alt}}}
Moșna
Localizarea satului pe harta României
Moșna se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Moșna
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°5′32″N 24°23′44″E / 46.09222°N 24.39556°E / 46.09222; 24.3955646°5′32″N 24°23′44″E / 46.09222°N 24.39556°E / 46.09222; 24.39556

Țară  România
Județ Actual Sibiu county CoA.png Sibiu
Comună Moșna
Atestare 1283

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557160
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Moșna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Moșna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Moșna, alte denumiri: Meșindorf sau Mojna (în dialectul săsesc Meschn, Maešn, în germană Meschen, Moschen, în maghiară Muzsna, Szászmuzsna sau Muzsna) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Moșna.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Moșna este situată în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în Româniapreistorică cu material aparținând culturii Petrești. În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii Coțofeni, iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua epocă a fierului, ce conține fragmente de vase, o ceașcă celtică și o sabie.

În incinta fortificației medievale s-au găsit materiale ceramice cu urme de arsură din epoca fierului și ceramică din secolul al VI-lea.

În secolul al XIV-lea se construiește o bazilică gotică trinavată, cu Hramul "Sf. Maria".

În anul 1485 biserica se reconstruiește aproape în întregime, din vechea bazilică păstrându-se doar zidurile exterioare, interiorul fiind transformat în biserică sală.

În anul 1780, cu prilejul reparațiilor la salcristia bisericii luterane s-a găsit un tezaur monetar format din 380 de monede romane de agint, cea mai veche datată din perioada împăratului Nero iar cea mai recentă din perioada Severus Alexander.

În cel mai vechi document care se referă la localitățile săsești din zona Târnavelor, datat în anul 1283, apare menționat numele preotului din Moșna (Petrus). Moșna era o comună deosebit de prosperă și până în 1533 a fost în competiție cu Mediaș și cu Biertan pentru a deveni reședință de scaun, titlu obținut până la urmă de Mediaș.

Satul Moșna a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Târnava Mare din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

În perioada interbelică, Moșna face parte administrativ-teritoial de județul Târnava Mare, iar din 1968, odată cu desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de actualul județ Sibiu.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localitățiii este bazată pe activități în domeniul morăritului și panificației și comerțului precum și în domeniul agriculturii prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica

Biserica Evanghelică-Luterană, sec. al XV-lea

Biserica Evanghelică-Lutherană, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobeaza și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află azi la Biserica Evanghelică-Lutherană din Cincu.

Lucrări de renovare, transformare și adăugire au fost făcute în anii 1575, 1630, 1658, 1698, 1701,1718, 1763, 1791, 1824, 1878, 1919, 1998 și 2000. [2]

Fortificația

În 1520 au început și lucrările de construire a incintei fortificației. Zidurile aveau o înălțime de 9 metri și descriau un traseu dreptunghiular. Turnul de poartă se află la sud-est (inițial era la est).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Meschner Chronik

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Șotropa, Ionel, Moșna. Monografie, Editura Etape, Sibiu, 2001 ISBN 973-9090-86-9
  • Biserici Fortificate din Transilvania
  • Mărculeț V., Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) din regiunea Mediașului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma (Greco-Catolic), Mediaș, București, 2005, ISBN 973-0-03881-3.
  • Mărculeț V., Mărculeț Cătălina, Mărculeț I., Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
  • I. Moise. Județul Sibiu, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1981
  • Sabin A. Luca, Z. Karl. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, ISBN 973-590-856-5
  • N. Coloianu, Ghe. Dragu. Județul Sibiu, Ed. Academiei RSR, București 1976

Legături externe[modificare | modificare sursă]