Copșa Mare, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Copșa Mare
—  Sat  —
Vedere panoramică spre Copșa Mare
Copșa Mare se află în România
{{{alt}}}
Copșa Mare
Localizarea satului pe harta României
Copșa Mare se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Copșa Mare
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°8′1″N 24°33′2″E / 46.13361°N 24.55056°E / 46.13361; 24.5505646°8′1″N 24°33′2″E / 46.13361°N 24.55056°E / 46.13361; 24.55056

Țară  România
Județ Sibiu
Comună Biertan
Atestare documentară 1283[1]

Altitudine 400[2] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 1.021 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557046
Prefix telefonic +40 x69 [3]

Copșa Mare,, mai demult Căpușul Mare (în dialectul săsesc Grisz-Kopesch, Grîskôpeš, Kopeš, în germană Gross-Kopisch, Großkopisch, în maghiară Nagykapus), este un sat în partea de nord a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Aparține de comuna Biertan.

Comună liberă a vechiului Fundus Regius, Copșa Mare stăpânea cele mai întinse și renumite plantații viticole din Țara Vinului. La începutul secolului al XIV-lea slujbele erau oficiate într-o bazilică gotică cu trei nave, însă un document din 1283 aduce cu sine ipoteza existenței unei bazilici mai vechi. Făcea parte din "Terra Medies".

Biserica[modificare | modificare sursă]

Ca în multe alte cazuri, și bazilica de aici a suferit numeroase transformări de-a lungul vremii datorate situației politice și economice din Transilvania. Faptul că această comunitate a cunoscut o ascensiune economică destul de rapidă i-a determinat pe locuitorii din Großkopisch să-și dorească o biserică la fel de frumoasă ca cea din învecinatul Biertan.

Amplul plan de construcție a bisericii, inițiat de comunitate, din care s-a realizat doar mărirea corului și alipirea sacristiei pe peretele nordic, a fost sistat după ce Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană în urma înfrângerii de la Mohács (1526) și a fost obligată la plata unor biruri împovărătoare. Lucrările de transformare a interiorului au fost reluate la începutul secolului al XVIII-lea. Cutremurul din 1802 a avariat considerabil biserica, iar șantierul de renovare a fost reînființat. S-au reconstruit o parte din colateralele desființate în secolul al XVI-lea și s-a adăugat o tribună pentru orgă în partea de vest.

Fortificația[modificare | modificare sursă]

Zidul de apărare a fost ridicat la începutul secolului al XVI-lea. Pe colțul de nord se află un turn aproape pătrat pe două niveluri, prevăzut cu masiculiuri asemănătoare celor de la Biertan. Un astfel de turn se afla și pe colțul sud-vestic. De-a lungul zidului au fost construite cămări de provizii, ulterior demantelate .

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Mărculeț, Ioan Mărculeț, "Terra Medies". Noi considerații asupra localizării, originii și semnificației numelui, în volumul Mediaș. Istorie, demografie, personalități, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011 ISBN 978-606-577-311-0
  • Mărculeț V., Mărculeț Cătălina, Mărculeț I., Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
  • Biserici Fortificate din Transilvania

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140
  2. ^ Google Earth
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă