Mediaş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mediaş | |||
| — Municipiu — | |||
_-_city_center_with_St._Margaret_Church.jpg) |
|||
|
|||
  Mediaş
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Sibiu | ||
| Atestare documentară | 1267 | ||
| Localităţi componente | Ighişu Nou | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | vacant | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 62,62 km² | ||
| Altitudine | 330 metri n.m. | ||
| Populaţie (2002) | |||
| - Total | 55.153 locuitori | ||
| - Densitate | 881.55 loc./km² | ||
| Site: Pagina Primăriei (ro) | |||
 |
|||
Mediaş, mai demult Medieş (în dialectul săsesc Medwesch, Medeš, Medveš, în germană Mediasch, Medwisch, în maghiară Medgyes, în dialectul secuiesc Megyeš) este un municipiu şi al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Are o populaţie de 55.203 locuitori (martie 2002).
Cuprins |
[modifică] Aşezare geografică
Municipiul Mediaş este aşezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanţă de 39 km de Sighişoara şi 41 km de Blaj. Cetatea săsească din Moşna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaş. La 18 km de Mediaş se găseşte staţiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Staţiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral şi sare de Bazna. Distanţa din Mediaş până în municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu măsoară 55 km.
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
Conform datelor recensământului din 2002, populaţia Mediaşului este de 55.153 iar din punct de vedere etnic erau: 45.376 români, 6.554 maghiari, 1.959 rromi, 1.150 germani, 114 alte naţionalităţi.
[modifică] Istoric
În secolul al XII-lea şi al XIII-lea regii Ungariei au aşezat în zona Mediaşului colonişti germani, cunoscuţi sub numele de saşi. Prima atestare documentara a Mediasului, se pare, este din anul 1267. În anul 1318, saşii din Mediaş şi cei din Şeica Mare au fost scutiţi de obligaţia de a participa la oastea regală, obţinând totodată şi unele privilegii fiscale. La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaş şi Şeica de sub jurisdicţia comitelui secuilor.
Prima biserică românească din Mediaş a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului greco-catolic Ioan Bob, cel care tot atunci a înfiinţat şi prima şcoală românească din oraş (pentru mai multe vezi: Mărculeţ V., Mărculeţ I., Districtul protopopesc greco-catolic al Mediaşului (1827-2000). Monografie, ISBN 973–0–02146–5, Mediaş, 2000; Stoian V., Mărculeţ V., Mărculeţ I., Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaş, prin protopopi, ISBN 973-0-02618-X, Bucureşti, 2002 şi Mărculeţ V., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina (2005), Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, din regiunea Mediaşului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma din Mediaş, Bucureşti, 2005).
[modifică] Economie
Mediaşul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meşteşugăreşti de aici s-au transformat în fabrici şi s-au produs aici primul cristal şi primul email românesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt:
- Geromed
- Vitrometan
- Emailul
- Automecanica
- Relee
- Medimpact
- Salconserv
- Felam
- Armax-Gaz
- Aldona
- Magnet
- Romgaz
- Transgaz
- Kromberg&Schubert
- Granit
- Dafora
- BMT
[modifică] Politică
În anul 2000 a fost ales primar Teodor Plopeanu (din partea Alianţei pentru România, o grupare dizidentă desprinsă din PDSR). Ulterior acesta s-a înscris în PDSR, rebotezat PSD, fiind în prezent consilier judeţean al acestei formaţiuni.
La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Daniel Thellmann din partea FDGR. În data de 17 aprilie 2008 primarul Thellmann s-a înscris în PD-L, fapt care a generat întreruperea relaţiilor dintre Forumul German şi PD-L.[1]
[modifică] Turism
.JPG)
_-_wall_tower.jpg)
Un oraş pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi şi nou, cu o alternanţă de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist şi neoclasic, la baroc şi secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" şi-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deţine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă şi pentru că aici a fost închis domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin. Tot aici principele transilvănean Ştefan Báthory a fost ales în funcţia de rege al Poloniei. Centrul istoric al oraşului Mediaş apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piaţa castelului sunt unice în Transilvania. Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi oraşe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menţiona Turnul Croitorilor, Turnul Trompeţilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica şi mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adăposteşte exponate de mare valoare: tezaurul de la Şeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.
În paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker menţionează că, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de Mediaş". Mediaşul şi împrejurimile lui sunt şi azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei oraşului, zona fiind supranumită în vechime "Ţara Vinului" sau "Weinland", aşa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).
Hoteluri, Moteluri
- BinderBubi ****
- Traube ****
- Central **
- Han Greweln****
- Edelweiss
- Vila Flora*** http://www.vila-flora.ro
- Motel L&G***
- Select
[modifică] Educaţie
În oraş există 10 şcoli generale, si 5 licee:
- Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth
- Şcoala Naţională de Gaz - (secţie maghiară)
- Liceul Teoretic Axente Sever
- Grup Şcolar Industrie Uşoară
- Grup Şcolar Automecania
Universitatea Lucian Blaga Sibiu si Universitatea din Bucureşti au secţii la Mediaş.
[modifică] Personalităţi locale
- Octavian Fodor (1913 - 1976), medic, membru titular al Academiei Române.
- Stephan Ludwig Roth (1796 - 1849), cărturar, reformator al învăţământului, om politic.
- Hermann Oberth (1894 - 1989), părintele rachetei şi astronauticii.
- Christian Schesaeus (1535 - 1585), poet umanist
- Ilie Botos, fost procuror general al Romaniei
- Laura Kövesi, actual procuror general al Romaniei
[modifică] Sport
- Fotbal: Gaz Metan Mediaş - joacă in Liga I
- Baschet: Gaz Metan Mediaş - in Divizia A
[modifică] Legături utile
- Harta online a oraşului Mediaş
- Webcam aplasat in piaţa "Corneliu Coposu"
- România în imagini - Municipiul Mediaş
[modifică] Galerie de imagini
 Mediaş
Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” |
[modifică] Legături externe
[modifică] Note şi referinţe
|
|||||||||||
|
||||||||||
