Panciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Panciu
—  Oraș  —
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Panciu
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Panciu
Stema Panciu
Stemă
Panciu se află în România
{{{alt}}}
Panciu
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°54′36″N 27°5′24″E / 45.91000°N 27.09000°E / 45.91000; 27.0900045°54′36″N 27°5′24″E / 45.91000°N 27.09000°E / 45.91000; 27.09000

Țară  România
Județ Vrancea

SIRUTA 175055

Localități componente

Guvernare
 - Primar Ion Petre[1] (PSD,02012)

Populație (2011)[2][3]
 - Total 7.664 locuitori
 - Densitate 149 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 8.903 locuitori

Site: Primăria orașului Panciu

Poziția localității Panciu

Panciu este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România. În afara localității urbane principale, orașul mai cuprinde și localitățile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu și Satu Nou.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest de Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).

Panciu este și capătul unei scurte căi ferate care duce la Mărășești.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Panciu

     Români (91.64%)

     Romi (1.31%)

     Necunoscută (6.87%)

     Altă etnie (0.15%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Panciu

     Ortodocși (92.11%)

     Necunoscută (6.91%)

     Altă religie (0.96%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Panciu se ridică la 7.664 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.903 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,65%), cu o minoritate de romi (1,32%). Pentru 6,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,12%). Pentru 6,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna urbană Panciu era reședința plășii Zăbrăuți din județul Putna, și formată doar din localitatea sa principală, cu 2785 de locuitori. În oraș existau două biserici, micul schit de călugări Brazi, o școală de băieți cu 237 de elevi, una de fete cu 130 de eleve, un spital cu 32 de paturi, judecătorie, oficiu de poștă și telegraf și reședința unei companii de dorobanți.[5] La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus. Comuna Crucea de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu Nou).[6] Crucea de Sus avea două sate în componență — Chicera și Neicu, cu 1631 de locuitori — și acolo existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete).[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și o populație de 2685 de locuitori.[8] Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori,[9] iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea și Neicu, 1656 de locuitori.[10] În 1931, comunele au fost reorganizate drept comune suburbane ale comunei urbane Panciu: comunele Crucea de Jos, Neicu și Satu Nou (fiecare doar cu satul de reședință) și comuna Crucea de Sus cu satele Crucea de Sus și Chicerea.[11] Comunele au fost ulterior desființate și incluse în arealul administrativ al orașului ca localități componente.

În 1950, Panciu a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, în alcătuirea actuală.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric de interes local din orașul Panciu.

În orașul Panciu se află beciul domnesc, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVIII-lea și aflat la 5 km de localitatea urbană propriu-zisă, pe Valea Cerbului.

În rest, opt alte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două dintre ele — monumentul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1928) de pe strada Nicolae Titulescu, și cimitirul evreiesc (secolul al XIX-lea) de la ieșirea din oraș către satul Haret — sunt monumente memoriale sau funerare. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: beciul Vlădoianu (secolul al XIX-lea) din extremitatea sudică a orașului, pe drumul spre schitul Brazi; beciul Marin Ștefan (secolul al XIX-lea) din nordul orașului pe drumul spre Movilița; paraclisul schitului Brazi de la sud de oraș, pe malul drept al pârâului Hăulita; casa Nicolae Milea (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă; gardul de fier de la casa Gâtză (secolele al XIX-lea–al XX-lea); și casa Sergiu Seferovici (1936) din strada Ciprian Porumbescu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 11 iulie 2013. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Panciul, com. urb.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 632. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Crucea-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 785. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Crucea-de-Sus”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 786–787. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Comuna urbană Panciu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=604. Accesat la 29 august 2013. 
  9. ^ Comuna Crucea de Jos în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=607. Accesat la 29 august 2013. 
  10. ^ Comuna Crucea de Sus în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=608. Accesat la 29 august 2013. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 29 august 2013. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Panciu