Tătarii crimeeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tătarii crimeeni (Qırımtatarlar)
Crimeenii (Qırımlılar)
Populație totală

500.000 – 2.000,000

Regiuni cu populație semnificativă
Crimeea:
   260.000

Uzbekistan:
   150.000
Turcia:
   număr necunoscut
România:
   24.000
Bulgaria:
   3.000

Limbi vorbite
limba tătară crimeeană
Religii
islamism sunit

Tătarii crimeeni (sing. Qırımtatar, pl. Qırımtatarlar) sau Crimeenii (sing. Qırım, Qırımlı, pl. Qırımlar, Qırımlılar) sunt un grup etnic vorbitor al unei limbi turcice, care își au originea în Crimeea. Ei vorbesc limba tătară crimeeană .

Astăzi, în afară de tătarii care sunt încă rezidenți în Crimeea, mai există comunități relativ numeroase și compacte în Turcia, România, Bulgaria, Uzbekistan, Europa Apuseană și America de Nord, dar și comunități mai mici în Finlanda, Lituania, Rusia, Belarus, și Polonia. (Vezi și Diaspora tătarilor crimeeni).

Peste 300.000 de tătari locuiesc în Crimeea și aproximativ 450.000 rămân în exil în Asia Centrală, în special în Uzbekistan. Există estimări care spun că sunt aproximativ 5 milioane de tătari crimeeni care trăiesc în Turcia, descendenți ai tătarilor care au emigrat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În Dobrogea (România) și Cadrilater (Bulgaria) trăiesc aproximativ 50.000 de tătari(conform cercetarilor de teren pe care le-am efectuat în perioada 2000-2008), dintre care numai 6.000( conform datelor de pe site-urile referitoare la Tătarii Crimeeni) în Bulgaria.

Istoria tătarilor crimeeni[modificare | modificare sursă]

Tătarii crimeeni sunt descendenții unor popoare turcice amestecate – (bulgari, hazari, pecenegi și cumanii) ca și a unor popoare neturcice – (sciți, sarmați, cimerieni, alani, greci, goți) care erau stabiliți în Europa Răsăriteană prin secolul al VII-lea î.dH. Populațiile neturcice au fost asimilate în timp de popoarele turcice migrate în zonă. Actualul nume al populației este folosit încă din secolul al XIII-lea, când Crimeea a fost ocupată de mongoli (sau așa cum erau cunoscuți în Rusia și mai apoi în restul Europei – tătari).

Tătarii crimeeni sunt împărțiți în trei subgrupuri etnice: tați (care nu trebuie confundați cu poporul tat din Caucaz) și care locuiau zona muntoasă a peninsulei Crimeea mai înainte de 1944, formând cam 60% din totalul populației, ialiboilii, care trăiau pe coasta sudică a peninsulei și care reprezentau cam 35% din populație și noğaii (care nu trebuie confundați cu poporul nogai) care erau locuitorii stepelor crimeene. În vreme ce noğaii au păstrat trăsături asiatice, celelelalte două subgrupuri tătare au trăsături specifice rasei albe.

Tătarii crimeeni au format o națiune în timpul existenței Hanatului Crimeii. Acest hanat era un stat musulman al populației vorbitoare de limbă turcică din peninsula Crimeea și din stepele din nordul acesteia și care s-a numărat printre cele mai mari forțe militare din Europa Răsăriteană până în secolul al XVIII-lea. Tătarii crimeeni au adoptat islamul în secolul al XIII-lea și din acel moment, Crimeea a devenit un important centru al civilizației musulmane. Conform afirmațiilor baronului Iosif Igelström, în 1783 erau în Crimeea aproximativ 1.600 de moschei și școli religioase. În Bahcesaray, hanul Meñli I Giray a construit Zıncırlı Medrese (Medresă cu lanț), un seminar islamic unde cei care intrau trebuiau să se aplece pentru a trece pe sub lanțul atârnat de ușă. Gestul de aplecare pe sub lant, pentru a intra in medresa, era un gest simbolic reprezentand respectul societății crimeene fata de o institutie de invatamant si fata de actul educational in sine.Meñli I Giray a fost ctitorul unei mari moschei după modelul Hagia Sofia, moschee căzută în ruină la mijlocul secolului al XIX-lea. Hanii au construit și un palat vast,Hansarayi adica Palatul Hanilor în Bahcesaray, care s-a păstrat până astăzi. Sahib I Giray a fost patronul numeroșilor învățați și artiști de la curtea sa. În timpul domniei hanului Devlet I Giray, renumitul arhitect al epocii,Sinan, a construit moscheea Cuma Cami din Kezlev (Evpatoria).

În zona Crimeii, comerțul cu sclavi este consemnat încă în primele documente scrise. Când mongolii au cucerit zona, ei au legalizat comerțul cu sclavi, aceștia fiind considerați pradă de război cucerită în timpul raidurilor militare. Conform legilor islamice, alte modalitați de obținere a sclavilor decât prin război nu erau acceptate.

Tătarii crimeeni s-au făcut cunoscuți prin numeroasele raiduri devastatoare în Ucraina și Rusia, unul dintre cele mai importante atacuri având loc în 1571, când au asediat și incendiat Moscova. Până la începutul secolului al XVIII-lea, tătarii crimeeni au făcut un intens comerț cu sclavi cu Imperiul Otoman și Orientul Mijlociu. Una dintre cele mai importante piețe de sclavi a fost Kaffa (Feodosia). Anumiți cercetători apreciază că aproximativ 3 milioane de oameni, în special ucrainieni, dar și ruși, belaruși și polonezi, au fost capturați și transformați în sclavi cât timp a existat Hanatul Crimeii. Hanatul Crimeii a fost la rândul lui amenințat în mod constant după apariția organizațiilor(sici) militar-teritoriale ale kazacilor, mai ales ale kazacilor zaporojeni.

Hanatul Crimeii a devenit protectorat al Imperiului Otoman în 1475, când generalul turc Gedik Ahmet Pașa a cucerit coasta de sud a Crimeii. Otomanii au respectat însă dreptul hanilor de stăpânire asupra restului peninsulei și a stepelor din nord

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]