Petre Liciu

Renumitul actor Petre Liciu

Petre Liciu (n. 19 martie 1871, Focșani - d. 1 aprilie 1912, București) a fost un mare actor român.

Vine pe lume în familia magistratului Gheorghe Liciu din Focșani.

Angajat la Teatrul Național din București (17 august 1892) pînă la plecarea la studii în Franța. Întors în țară de la Paris este reangajat la Teatrul Național din București (1896-1897), devenind în curând unul din cei mai de seamă stâlpi ai lui.

Pionier al cinematografiei românești.

A încetat din viață în urma unei operații la rinichi și a fost înmormîntat la Cimitirul Bellu din București. La moartea sa s-au realizat două documentare, "Funerariile marelui artist Petre Liciu" și "Înmormîntarea artistului Liciu".

Istoric

Al doilea copil din cei zece ai magistratului Gh. Liciu (prim-presedinte at Tribunalului Putna) si ai Mariei, ea isasi fiica de magistrat, stinsa din viata prematur. Dupa absolvirea cursurilor primare la Scoala Nr.1 din Focsani-Munteni, Gh.Liciu este inaintat consilier la Curtea de Apel Galati, unde isi muta si familia, dar Petre urmeaza primele doua clase gimnaziale la "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti. Transferat apoi la Curtea de Apel din Iasi, magistratul isi ia familia in capitala moldava, in anul scolar 1883-1884 Petre Liciu fiind inscris in clasa a III-a la Liceul National de aici, pe care nu-l va parasi pana la bacalaureat. Premiant in fiecare an, este depasit doar in clasa a VI-a de un elev venit de la Liceul din Botosani, care se numea Nicolae Iorga. Impresionat de Aristizza Romanescu, organizeaza spectacole la Teatrul din Copou. La 18 februarie 1888, acesta este mistuit de flacari, pentru Petre Liciu insemnand un adevarat doliu. In octombrie obtine diploma de bacalaureat in litere si stiinte, semnata de Titu Maiorescu, ministru al instructiunii publice. In aceeasi toamna se inscrie la Facultatea de Drept (dorinta familiei) si la Conservator, incepand sa joace la Teatrul National din Iasi. In 1890, Gh. Liciu este numit consilier la Inalta Curte de Casatie, intreaga familie mutandu-se la Bucuresti. Aici isi continua studiile de drept in anul al treilea, dar Conservatorul nu-i recunoaste cei doi ani absolviti la Iasi, fiind obligat sa se inscrie in anul I. In 1891, studentul in drept face parte din delegatia Universitatii din Bucuresti ce a participat la funeraliile lui M. Kogalniceanu de la Iasi. In ziua de 6 iunie 1893, are loc la Ateneul Roman examenul-productie al elevilor din ultimul an al Conservatorului, pe care il incheie cu premiul intai pentru comedie, laureatul la drama fiind Aristide Demetriad. La Facultatea de Drept renuntase de mult, prezentandu-se doar la doua examene. Interpreteaza un an roluri de mai mica importanta in Bucuresti si Iasi, pentru ca in 1894 sa fie admis prin concurs la Conservatorul din Paris, pentru a urma cursurile de declamatiune, cu intrare gratuita la Teatrul Francez si la Teatrul Odeon. Primeste o bursa din partea statului roman pentru trei ani, dar nu ramane la Paris decat doi ani. Intors din strainatate, interpreteaza diverse roluri pe scena Teatrului National din Bucuresti, Comitetul teatral, din care facea parte si I.L Caragiale, trecandu-l la 17 martie 1901 in randul societarilor, ceea ce inseamna o consacrare. Pe scena Teatrului National din Capitala interpreteaza, de-a lungul unui deceniu, o intinsa gama de roluri, de la farsa si vodevil pana la drama zguduitoare ( Shylock din Negutatorul din Venetia de Shakespeare, Cezar din Ruy Blas de V. Hugo, Stefanita din Viforul de Delavrancea etc.). Incepand din toamna lui 1911, crizele nefritice incep sa i se repte din ce in ce mai des uneori fiind adus la teatru mai mult pe brate. Putin dupa miezul noptii spre 1 aprilie 1912, actorul Petre Sturdza, cel cu care pornise in cucerirea scenei romanesti, ii inchide ochii pentru totdeauna. Petre Liciu face parte din a cincea generatie de autori care au dat stralucire artei teatrale romanesti, prima fiind a lui Costache Caragiale, a doua a lui Matei Millo, a treia a lui Nottara si Aristizza Romanescu, iar a patra a lui Iancu Brezeanum, Maria Ciucurescu s.a. Desi nu a detinut niciodata oficial o catedra la Conservator, functionand aici ca locatiilor al unor actori-profesori, a indrumat o adevarata generatie de "monstri sacri", din care faceau parte Ion Manolescu, V. Maximilian, G. Storiu, Zaharia Barsan, Marioara Voiculescu etc, Aceasta din urma ne-a impartasit credinta ca Petre Liciu a fost nu numai un actor de talent si un regizor exceptional, ci si un mare pedagog. "Nici o profesie si nici o chemare n-ar fi putut cuprinde un intreg asa de adanc uman" - il caracteriza Nicolae Iorga. Intr-o breme de sfarsit si inceput de secol, cand actorului i se cerea un joc nuantat, fara excese de gesturi si strigate, de patetism silit, Petre Liciu s-a folosit de voce, mimica si gest cu o extrema economie, infiorand spectatorii, dupa cum afirma contemporanii lui, doar cu o soapta.

Studii

• Școala Primară nr. 1 Munteni Focșani
• Gimnaziul "Dimitrie Cantemir" București (clasele I-II)
• Liceul Național Iași (din clasa a III-a)
• Conservatorul Iași (clasa de vioară Eduard Caudella)
• Bacalaureat "în litere și științe" (octombrie 1888)
• Facultatea de drept la Iași
• Conservatorul de Artă dramatică la Iași,(1888)
• Conservatorul de Artă dramatică la Paris (1894-1895)
• Studii de Istoria și Filozofia Artelor la Sorbona
• Facultatea de drept la București
• Conservatorul de Artă dramatică la București, clasa prof. Ștefan Velescu.

Roluri în teatru

• Debut în stagiunea 1888-1889 în ansamblul Grigore Manolescu - Aristizza Romanescu
• "Carol al VII-lea la marii săi supuși" (rol Carol al VII-lea)
• "Romeo și Julieta" de Shakespeare (rol Paris)
• "Scînteia"
• "De la nevasta dintîi" de Labiche
• "Candidat și deputat" de G. Sion (rol Cimbru), (15 aprilie 1891)
• "Despot Vodă" de Vasile Alecsandri (rol țăranul Jumătate) (1892-1893)
• "Ștefan Vodă cel Tînăr" de Iosif Vulcan
• "Dădaca lui Petrică" după Labiche și Marc Michel
• "Un vis din noaptea de Sînziene" de Shakespeare (rol Lysander)
• "Olteanca", operă comică de Gustav Otremba și Eduard Caudella
• "Crimele lui Piperman"
• "Noaptea de octombrie" de Alfred de Musset
• "Doctor fără voie" de Moliere (rol Sganarel)
• "Tartuffe" de Moliere (rol Orgon)
• "Cupa fermecată" de la Fontaine și Champerlee în localizarea lui N. Xenopol (rol Thibaud)
• "Popa Tatu 215" după Alexandre Bisson
• "Împricinații" de Racine în localizarea lui Paul Gusty
• "Vînătorii de zestre" după Schotan și Kadelburg (rol Zorleanu)
• "În pragul scenei" de I.D. Malla
• "Microbii Bucureștilor" de Blumenthal și Kadelburg, localizare de Paul Gusty (rol Tonton)
• "Onoarea" de H. Sudermanus (rol Hugo)
• "O scrisoare pierdută" (rol Cațavencu) (30 aprilie 1894)
• "Rabagas" de Victorien Sardou (rol Camille Desmanlins)
• "George Dandin"
• "Hernani" de Victor Hugo (la Paris, în martie 1895)
• "Iertarea" de Jules Lemaître (rol George) (28 februarie 1896) alături de Aristizza Romanescu.
• "Ion Vodă cel Cumplit"
• Răzvan și Vidra" de B.P. Hașdeu (rol hatmanul Piotrowsky)
• "Pușculița" de Labiche și Delacour
• "Amphitrion" de Molière
• "Oedip Rege"
• "Hamlet"
• "Se zice" (rol Hell)
• "Căsniciile de azi" (rol Henry)
• "Champignol" de Feydeau și Desvallieres (rol Chamel)
• "Doctorul Satan"
• "Ruy-Blas" de Victor Hugo (roluri Don Cezar și Lacheul)
• "Patria" de Victorien Sardou (rol La Tremouille)
• "Romeo și Julieta" de Shakespeare (rol Mercutio)
• "Soacră de deputat" de Alexandre Bisson (rol Pintean)
• "Amoruri triste" de Giuseppe Giacossa (rol Notarul)
• "Piatra din casă" de Vasile Alecsandri (rol Dr. Franț)
• "Manevrele de toamnă" (rol Fănică Fumureanu)
• "Flori de piatră" de M. Polizu-Micșunești (rol Găetan)
• "Unchiul Bidochon" de Henri Chivot, Albert Vanloo și Paul Roussel (rol Flutenberg)
• "Doctor fără voie" de Moliere (rol Lucas)
• "Stîlpii statului" de Haralamb Lecca (rol Sibil, student în litere)
• "Curcanii" de Grigore Ventura (rol Mac Clean, corespondent de război englez)
• "Moșu" de Ion Bacalbașa
• "Othello" de Sheakespeare (rol Casio)
• "Bolnavul închipuit" de Moliere (rol Doctorul Purgon)
• "Frica de bucurie" (rol Adrian)
• "Fata aerului" (rol Rutland)
• "Les affaires sont les affaires" de Mirbeau (rol Isidor Lechat)
• „Lipitorile satelor" de A. Rolland și Gh. Bataille, localizare de Vasile Alecsandri (rol Moisilică)
• Ștefăniță-Vodă din „Viforul" lui Delavrancea
• Tokeramo din „Taifun"

Bibliografie

• Arhivele Colegiului National Unirea din Focsani.
• Arhiva Fabian Anton
• Ioan Massoff - „Petre Liciu și vremea lui”, București 1971
• Lucian Predescu - "Enciclopedia Cugetarea", București 1940
• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964