Varujan Vosganian
| Varujan Vosganian | |
![]() |
|
|
|
|
| În funcție 5 aprilie 2007 - 22 decembrie 2008 21 decembrie 2012 – prezent |
|
| Precedat de | Ioan-Codruț Șereș Sebastian Vlădescu Daniel Chițoiu |
|---|---|
| Succedat de | Gheorghe Pogea Adriean Videanu |
|
Senator de Iași
|
|
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 1996 |
|
|
Deputat de București
|
|
| În funcție 1990 – 1996 |
|
|
|
|
| Născut(ă) | 25 iulie 1958, Craiova |
| Partid politic | Partidul Național Liberal |
| Soție | Mihaela Vosganian |
| Profesie | Economist |
| Naționalitate | Armean |
| modifică |
|
Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958, Craiova) este un economist, om politic și scriitor român. Este președintele Uniunii Armenilor din România de la înființarea acesteia în 1990 și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005.[1]
Cuprins |
Biografie [modificare]
Varujan Vosganian s-a născut la data de 25 iulie 1958, în municipiul Craiova, într-o familie de etnie armeană. După finalizarea studiilor medii la Liceul “Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, a absolvit Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1982, ca șef de promoție) și Facultatea de Matematică a Universității București (1991). Obține în 1998 titlul de doctor în Economie la Academia de Studii Economice din București.
În anul 1990, devine membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). În același an, fondează Uniunea Armenilor din România, al cărui președinte este și în prezent. A reprezentat minoritatea armenilor în Parlamentul României ca deputat în două legislaturi (1990-1992 și 1992-1996), îndeplinind în această calitate funcțiile de lider al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale (octombrie 1992 - decembrie 1995), membru al Consiliului Minorităților Naționale (din 1993), membru în Comisia economică, în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale (1990-1992), membru în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și în Comisia specială pentru avizarea propunerii legislative privind minoritățile naționale și comunitățile autonome (1992-1996).
El a fondat Partidul Alternativa României (PAR), împreună cu Adrian Iorgulescu și Laurențiu Ulici, cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare din 1996, devenind președinte al acestuia (1996-1999). Partidul Alternativa României și-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forțelor de Dreapta la data de 28 martie 1999, Vosganian îndeplinind funcțiile de copreședinte (1999-2001) și președinte (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliției CDR 2000, lansată în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal la 19 aprilie 2003.
A fost ales ca senator de Iași în legislatura 1996-2000 (pe listele Convenției Democrate Române) și în legislatura 2004-2008 (pe listele PNL). În această calitate, a îndeplinit funcțiile de președinte al Comisiei de Buget, Finanțe, Activitate bancară și Piața de capital a Senatului României (decembrie 1996 - octombrie 1998; decembrie 2004 - decembrie 2006), membru în Comisia pentru muncă și protecție socială (decembrie 2006 - februarie 2007) și în Comisia economică, industrii și servicii (din februarie 2007), precum și membru în Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2004 - 1 martie 2007).
În anul 2003, ca urmare a fuziunii prin absorbție a UFD cu PNL, Varujan Vosganian devine membru în Biroul Permanent Central al PNL, membru în Consiliul Național de Conducere al Alianței "Dreptate și Adevăr" și coordonator al Comisiei Naționale de Strategie a PNL (2003-2005). Îndeplinește apoi funcții de conducere în cadrul PNL, fiind membru al Comitetului Executiv al PNL (2005–2007), purtător de cuvânt (din 2006) și vicepreședinte regiunea 1 (Nord – Est) (din 2007).
În octombrie 2006 a fost propus pentru ocuparea funcției de comisar european din partea României, după ce aceasta va fi aderat la Uniunea Europeană, dar această nominalizare a fost umbrită de dezvăluirile șocante din presa românească despre presupusa colaborare cu fosta Securitate[2][3] În cele din urmă, Varujan Vosganian a solicitat retragerea nominalizării sale deși între timp s-a dovedit ca "acuzele reprezintă o încercare de dezinformare și manipulare", lucru confirmat de CNSAS și explicat prin jocurile politice ale vremii. [4]
La data de 12 decembrie 2006, Vosganian este numit în funcția de ministru al economiei și comerțului în Guvernul Tăriceanu, apoi după restructurarea guvernamentală din 5 aprilie 2007, preia portofoliul de ministru al economiei și finanțelor (prin comasarea portofoliului economiei și conerșului cu cel al finanțelor).
Alte activități [modificare]
Este conferențiar universitar la Facultatea de Relații Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), membru fondator al Societății Române de Economie (SOREC), membru al Consiliului Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles (1992-1995), membru onorific al Consiliului Științific al Institutului Național de Prognoză și Senior Cercetător al Institutului Național de Economie.
A fost invitat la Reuniunea anuală “Future of Europe Trust” a Clubului Tinerilor Liberali Politici din Londra (1992, 1993), a participat la Reuniunea Experților Internaționali ai Centrului European de Studii Politice de la Bruxelles (1993, 1994, 1995), este invitat al Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului “International Visitors”, precum și invitat la reuniuni internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.
Vorbește fluent limbile armeană, engleză și franceză. Este căsătorit cu Mihaela Vosganian, compozitoare de muzică simfonică și are o fiică (Armine).
Varujan Vosganian face parte și din gruparea „Rost”, constituită în jurul revistei cu același nume[2]. Publicația creștină este marcată de ideile legionarismului românesc interbelic[2]. Varujan Vosganian este atât autor de articole, cât și participant la evenimentele organizate de „Rost”[2].
Vederi politice [modificare]
Vosganian este membru al Partidului Național Liberal și un suporter al liberalismului economic. Vosganian este un susținător al mișcării de unificare a României și Republicii Moldova, declarând în ședința Senatului din 10 aprilie 2006 că atât timp cât există două țări (România și Republica Moldova) separate, "poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială". În aceeași ședință s-a auto-descris drept un "unionist incurabil".[5] În fapt, încă în anul 1996, el a provocat o controversă când a afirmat că nu recunoaște Republica Moldova ca stat independent.
Distincții [modificare]
Varujan Vosganian a primit mai multe distincții pentru diferite merite, cum ar fi:
- Premiul "Cea mai buna proză a anului" pentru volumul "Statuia Comandorului", Uniunea Scriitorilor București (1994)
- Premiul de Excelență pentru contribuția la dezvoltarea Pieței de Capital din România, Bursa de Valori București (2005)
- Premiul pentru contribuția la dezvoltarea Pieței de Capital din România, Premiile Pieței de Capital (2005)
- Premiul Special pentru suportul adus dezvoltării Pieței de Capital din România, Bursa de Valori Sibiu (2005)
- Premiul Academiei Române pentru contribuția la dezvoltarea științei și culturii românești (2006)
- Premiul internațional de poezie "Nichita Stănescu", Chișinău (aprilie 2006)
- Doctor Honoris Causa al Universității “Vasile Goldiș” din Arad (2006)
- Doctor Honoris Causa al “Leibniz University” din Milano (2006)
Lucrări publicate [modificare]
Economie [modificare]
- Jurnalul de front: articole economice, București, Editura Staff, 1994;
- Contradicțiile tranziției la o economie de piață, București, Expert, 1994;
- Reforma piețelor financiare din România Iași, Editura Polirom, 1999.
Literatură [modificare]
- Șamanul Albastru, București, Ed. Ararat, 1994 - poezii;
- Statuia Comandorului, București, Ed. Ararat,1994 - proză, Premiul Asociației Scriitorilor din București;
- Ochiul alb al reginei, București, Ed. Cartea Românească, 2001 - poezii, volum selectat pentru Jubileul Asociației Traducătorilor de Literatură Americană, Chicago, 2002;
- Iisus cu o mie de brațe, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004 - poezii;
- Cartea șoaptelor, Editura Polirom, Iași, 2009.[6][7][8][9]
Politică [modificare]
- Dialoguri cu Varujan Vosganian, Ed. Dacia, 2000, Cluj-Napoca - autor Diana Coriciuc
- Dreapta Românească. Tradiție și Modernitate, Ed. Nemira, 2001
Varujan Vosganian este de asemenea autor a mai mult de 500 de articole de economie, politică și beletristică, studii și eseuri, care au fost traduse în limbile engleză, spaniolă, rusă, ucraineană și armeană.
Note [modificare]
- ^ Varujan Vosganian, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România
- ^ a b c d Crescut de Securitate, hranit de Vintu, 27 Octombrie 2006, evz.ro, accesat la 18 iulie 2011
- ^ "In cateva ore am devenit extremist, securist si mafiot", 14 Noiembrie 2006, evz.ro, accesat la 18 iulie 2011
- ^ Aventura liberalului Varujan Vosganian la Bruxelles
- ^ Ședința Senatului din 10 aprilie 2006, Senatul României
- ^ Varujan Vosganian : „Prin această carte, m-am împăcat cu morții cei noi“, 29 decembrie 2009, Dana G. Ionescu, Adevărul, accesat la 3 februarie 2011
- ^ IASII LUI PATRAS/ Prin armeni se inteleg si altii, 26 noiembrie 2009, Patras Antonio, Ziarul de Duminică, accesat la 22 martie 2013
- ^ CRONICĂ / Genocid (I), 8 octombrie 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
- ^ CRONICĂ/ Genocid (II), 22 octombrie 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
Legături externe [modificare]
- Pagina personală
- Fișa lui Varujan Vosganian pe situl PNL
- Camera Deputaților - Varujan Vosganian
- profilul lui Varujan Vosganian pe Harta politicii din România
Interviuri
- Varujan Vosganian : „Prin această carte, m-am împăcat cu morții cei noi“, 29 decembrie 2009, Dana G. Ionescu, Adevărul
- Varujan Vosganian, amintiri din închisoare, 10 iunie 2011, Andrei Crăciun, Laurențiu Ungureanu, Adevărul
- Nașteri în 1958
- Armeni din România
- Economiști români
- Absolvenți ai Academiei de Studii Economice din București
- Facultatea de Comerț
- Politicieni români
- Deputați români 1990-1992
- Deputați români 1992-1996
- Senatori români 1996-2000
- Senatori români 2004-2008
- Senatori români 2008-2012
- Membri ai Partidului Național Liberal
- Membri ai CPUN
