Varujan Vosganian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Varujan Vosganian

Ministrul economiei şi finanţelor
Deţinător actual
Funcţie asumată 5 aprilie 2007

Născut(ă)	25 iulie 1958, Craiova
Partid politic	Partidul Naţional Liberal
Soţia	Mihaela Vosganian
Profesie	Economist
Naţionalitate	Român

Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958, Craiova) este un economist, om politic şi scriitor român. El îndeplineşte în prezent funcţia de ministru al economiei şi finanţelor în cadrul Guvernului Tăriceanu.

Este preşedintele Uniunii Armenilor din România de la înfiinţarea acesteia în 1990 şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

[modifică] Biografie

Varujan Vosganian s-a născut la data de 25 iulie 1958, în municipiul Craiova, într-o familie de etnie armeană. După finalizarea studiilor medii la Liceul “Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, a absolvit Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1982, ca şef de promoţie) şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti (1991). A obţinut în anul 1998 titlul academic de doctor în Economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

În anul 1990, devine membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN). În acelaşi an, fondează Uniunea Armenilor din România, al cărui preşedinte este şi în prezent. A reprezentat minoritatea armenilor în Parlemantul României ca deputat în două legislaturi (1990-1992 şi 1992-1996), îndeplinind în această calitate funcţiile de lider al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale (octombrie 1992 - decembrie 1995), membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale (din 1993), membru în Comisia economică ţşi în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (1990-1992), membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi în Comisia specială pentru avizarea propunerii legislative privind minorităţile naţionale şi comunităţile autonome (1992-1996).

El a fondat Partidul Alternativa României (PAR), împreună cu Adrian Iorgulescu şi Laurenţiu Ulici, cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare din 1996, devenind preşedinte al acestuia (1996-1999). Partidul Alternativa României şi-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forţelor de Dreapta la data de 28 martie 1999, Vosganian îndeplinind funcţiile de copreşedinte (1999-2001) şi preşedinte (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliţiei CDR 2000, lansată în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Naţional Liberal la 19 aprilie 2003.

A fost ales ca senator de Iaşi în legislatura 1996-2000 (pe listele Convenţiei Democrate Române) şi în legislatura 20004-2008 (pe listele PNL). În această calitate, a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe, Activitate bancară şi Piaţa de capital a Senatului României (decembrie 1996 - octombrie 1998; decembrie 2004 - decembrie 2006), membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială (decembrie 2006 - februarie 2007) şi în Comisia economică, industrii şi servicii (din februarie 2007), precum şi membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2004 - 1 martie 2007).

În anul 2003, ca urmare a fuziunii prin absorbţie a UFD cu PNL, Varujan Vosganian devine membru în Biroul Permanent Central al PNL, membru în Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" şi coordonator al Comisiei Naţionale de Strategie a PNL (2003-2005). Îndeplineşte apoi funcţii de conducere în cadrul PNL, fiind membru al Comitetului Executiv al PNL (2005–2007), purtător de cuvânt (din 2006) şi vicepreşedinte regiunea 1 (Nord – Est) (din 2007).

În octombrie 2006 a fost propus pentru ocuparea funcţiei de comisar european din partea României, după ce aceasta va fi aderat la Uniunea Europeană, dar această nominalizare a fost umbrită de dezvăluirile din presa românească despre presupusa colaborare a demnitarului cu fosta Securitate. În cele din urmă, Varujan Vosganian a solicitat retragerea nominalizării sale.

La data de 12 decembrie 2006, Vosganian este numit în funcţia de ministru al economiei şi comerţului în Guvernul Tăriceanu, apoi după restructurarea guvernamentală din 5 aprilie 2007, preia portofoliul de ministru al economiei şi finanţelor (prin comasarea portofoliului economiei şi conerşului cu cel al finanţelor).

[modifică] Alte activităţi

În paralel cu activitatea politică, Vosganian este conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), membru fondator al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al Consiliului Experţilor Internaţionali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles (1992-1995), membru onorific al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Prognoză şi Senior Cercetător al Institutului Naţional de Economie.

A fost invitat la Reuniunea anuală “Future of Europe Trust” a Clubului Tinerilor Liberali Politici din Londra (1992, 1993), a participat la Reuniunea Experţilor Internaţionali ai Centrului European de Studii Politice de la Bruxelles (1993, 1994, 1995), este invitat al Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului “International Visitors”, precum şi invitat la reuniuni internaţionale organizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare etc.

Varujan Vosganian vorbeşte fluent limbile armeană, engleză şi franceză. Este căsătorit cu Mihaela Vosganian, compozitoare de muzică simfonică şi are o fiică (Armine).

[modifică] Vederi politice

Deşi este membru al Partidului Naţional Liberal şi un suporter al liberalismului economic, vederile politice ale lui Vosganian pot fi caracterizate ca fiind de un conservatorism de dreapta. Partidul pe care l-a condus până în anul 2003, Uniunea Forţelor de Dreapta, a fost descris ca având un "trecut extremist" de către Liliana Ruse, jurnalist la ziarul Gândul, în special datorită atacurişor la adresa minorităţii romilor. ^[1] Vosganian este de asemenea membru al Asociaţiei Rost, o organizaţie creştină de dreapta, el publicând articole în revista Rost. Publicaţia a făcut adesea comentarii homofobice şi antiţigăneşti, şi a fost descrisă de cotidianul Evenimentul Zilei, ca fiind "marcată de idealurile legionarismului interbelic românesc" (referindu-se la ideologia fascistă al partidului ultranaţionalist românesc din periada interbelică, Garda de Fier).^[2]

Vosganian este un susţinător important al mişcării de unificare a României şi Republicii Moldova, crezând că atât timp cât există două ţări (România şi Republica Moldova) separate, "poporul român va fi ultimul popor care va purta ruşinea de a fi divizat de o frontieră artificială". El s-a descris ca fiind un "unionist incurabil".^[3] În fapt, încă în anul 1996, el a provocat o controversă când a afirmat că nu recunoaşte Republica Moldova ca stat independent.^[1]

[modifică] Distincţii

Varujan Vosganian a primit mai multe distincţii pentru diferite merite, cum ar fi:

Premiul "Cea mai buna proză a anului" pentru volumul "Statuia Comandorului", Uniunea Scriitorilor Bucureşti (1994)
Premiul de Excelenţă pentru contribuţia la dezvoltarea Pieţei de Capital din România, Bursa de Valori Bucureşti (2005)
Premiul pentru contribuţia la dezvoltarea Pieţei de Capital din România, Premiile Pieţei de Capital (2005)
Premiul Special pentru suportul adus dezvoltării Pieţei de Capital din România, Bursa de Valori Sibiu (2005)
Premiul Academiei Române pentru contribuţia la dezvoltarea ştiinţei şi culturii româneşti (2006)
Premiul internaţional de poezie "Nichita Stănescu", Chişinău (aprilie 2006)
Doctor Honoris Causa al Universităţii “Vasile Goldiş” din Arad (2006)
Doctor Honoris Causa al “Leibniz University” din Milano (2006)

[modifică] Lucrări publicate

[modifică] Economie

Jurnalul de front (Ed. Staff, Bucureşti, 1994)
Contradicţiile tranziţiei la o economie de piaţă (Ed. Polirom, Iaşi, 1994)
Reforma pieţelor financiare (Ed. Polirom, Iaşi, 1999)

[modifică] Literatură

Şamanul Albastru (Ed. Ararat, 1994) - poezii
Statuia Comandorului (Ed. Ararat, Bucureşti, 1994) - proză, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
Ochiul alb al reginei (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2001) - poezii, volum selectat pentru Jubileul Asociaţiei Traducătorilor de Literatură Americană, Chicago, 2002
Iisus cu o mie de braţe (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004) - poezii

[modifică] Politică

Dialoguri cu Varujan Vosganian (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000) - autor Diana Coriciuc
Dreapta Românească. Tradiţie şi Modernitate (Ed. Nemira, 2001)

Varujan Vosganian este de asemenea autor a mai mult de 500 de articole de economie, politică şi beletristică, studii şi eseuri, care au fost traduse în limbile engleză, spaniolă, rusă, ucraineană şi armeană.