Alexandru Graur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Române
Alexandru Graur

Lingvistul Alexandru Graur
Născut(ă) 9 iulie 1900
Botoșani, România
Deces 9 iulie 1988, (88 de ani)
București, Republica Socialistă România
Naționalitate  România
Etnicitate evreiască
Educație 1. Facultatea de Litere și Filosofie din București
2. Universitatea Sorbona
Ocupație lingvist
Cunoscut(ă)
pentru
1. Decan al Facultății de Filologie
2. Director al Editurii Academiei
3. Emisiunea radiofonică „Limba noastră”
Partid politic Partidul Comunist Român
Soție Neaga (Nina) Sion[1]
Copii Dumitru Graur
Premii 1. Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris
2. Premiul de Stat
3. Om de știință emerit

Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoșani - d. 9 iulie 1988, București) a fost un lingvist, savant român de origine evreiască.[2] A fost tatăl comentatorului sportiv Dumitru Graur.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]

Alexandru Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa, aparținea familiei de cărturari Sanielevici din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Alexandru și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. Alexandru Graur a fost căsătorit cu Neaga (Nina) Sion care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion.[1] Unul din frații Ninei a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975, după un suspect accident aviatic.[3]

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, fiind licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Între 1924-1929 studiază la Paris, unde obține diploma la École Pratique des Hautes Études și își susține doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indoeuropeană. Revenit la București, îmbrățișează activitatea didactică și, paralel, publică studii în diverse periodice.

Carieră[modificare | modificare sursă]

În anii 1941-1944, când, din cauza politicii antisemite, elevi și profesori evrei au fost îndepǎrtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a fost directorul Liceului particular evreiesc. În 1946 este încadrat în învățământul superior și va exersa ca profesor la Universitatea din București până în 1970. Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 este director al Editurii Academiei.

Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu, a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de gramatică (1956-1961) și Probleme de lingvistică generală (1959-1967).

Operă[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Nom d‘agent et adjectif en roumain, Paris, Champion, 1929
  • Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei, 1954
  • Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1955 (variantă nouă, 1960)
  • Fondul principal al limbii române, București, Editura Știintțfică, 1957
  • Introducere în lingvistică, București, Editura Științifică, 1958 (ed. a II-a, 1965; ediția a III-a, 1972)
  • Evoluția limbii române. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1963
  • Etimologii românești, București, Editura Academiei, 1963
  • La romanité du Roumain, București, Editura Academiei, 1965
  • The Romance Character of Romanian, București, Editura Academiei, 1965
  • Nume de persoane, București, Editura Științifică, 1965
  • Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică, 1968
  • Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970
  • Puțină... aritmetică, București, Editura Științifică, 1971
  • Nume de locuri, București, Editura Științifică, 1972
  • Lingvistica pe înțelesul tuturor, București, Editura Enciclopedică, 1972
  • Gramatica azi, București, Editura Academiei, 1973
  • Mic tratat de ortografie, București, Editura Științifică, 1974
  • Alte etimologii românești, București, Editura Academiei, 1975
  • „Capcanele” limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976
  • Dicționar de cuvinte călătoare, București, Editura Albatros, 1978
  • Cuvinte înrudite, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
  • Dicționar al greșelilor de limbă, București, Editura Academiei., 1982
  • Puțină gramatică, I-II, București, Editura Academiei, 1987
  • Ortografia pentru toți, București, Editura Teora, 1995

Lucrări colective[modificare | modificare sursă]

  • Scurtă istorie a lingvisticii, București, Editura Științifică, 1961 (în colaborare cu Lucia Wald; ediția a II-a, 1965; ediția a III-a, 1977)
  • Gramatica limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Academiei, 1963; 1966 (coordonare)
  • Istoria limbii române. I. Limba latină, București, Editura Academiei, 1965 (redactor responsabil)
  • Tratat de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1972 (în colaborare)

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Societății de Lingvistică din Paris (1921)
  • Membru corespondent (din 1948) și membru titular al Academiei Române (din 1955)
  • Președinte al Societății de Studii Clasice (1958-1988)

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris (1932, 1936)
  • Premiul de Stat (1954)
  • Om de știință emerit (1964)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b ro Neaga Graur - Jurnal
  2. ^ ro Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11.
  3. ^ ro Personalitatea lingvistică a lui Alexandru Graur

Bibliografie[modificare | modificare sursă]