Octavian Paler
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Octavian Paler | |
 |
|
| Naştere – | 2 iulie 1926 Lisa, jud. Făgăraş |
|---|---|
| Deces – | 7 mai 2007 (80 ani) Bucureşti |
| Profesiune – | poet, jurnalist, eseist |
| Naţionalitate – |  român |
| Perioadă activă ca scriitor – |
1958-2007 |
| Genuri – | poezie, eseu |
| Operă/e de debut – | Umbra cuvintelor |
Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, judeţul Făgăraş, actualmente în judeţul Braşov — d. 7 mai 2007, Bucureşti) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist şi om politic român.
Cuprins |
[modifică] Biografie
După absolvirea şcolii primare în satul natal, în anul 1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din Bucureşti. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o altercaţie cu George Şerban, directorul şcolii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), şi este obligat să părăsească şcoala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraş pentru a urma, în anul şcolar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secţia literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele Filosofie, Latină, Elină.
În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă[1]. În acelaşi an, a susţinut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie şi simultan şi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti. Are un fiu, care a absolvit cursurile universitare (ASE- facultatea de comert exterior) în anul 1979. A încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani, în urma unui stop cardio-respirator. A fost înmormântat, cu onoruri militare, în Cimitirul Sfânta Vineri.
[modifică] Activitatea politică
Următoarele activităţi erau în cadrul statului comunist puternic politizate.
- 1965–1970: Vicepreşedinte al Comitetului de Radiodifuziune şi Televiziune
- 1976: Preşedinte al Consiliului Ziariştilor
- 1970–1983: Redactor-şef al cotidianului central România Liberă
- 1974–1979: Membru supleant al Comitetul Central al Partidului Comunist Român
- 1980–1985: Deputat de Vaslui în Marea Adunare Naţională, Parlamentul monocameral al României comuniste
Este persecutat de Securitate datorită viziunilor sale pro-occidentale şi de critica la adresa PCR şi a lui Nicolae Ceauşescu. I se stabileşte domiciliul forţat şi i se interzic diferite activitaţi în lumea artistică.
[modifică] Activitatea civică după 1989
După evenimentele din decembrie '89, fondează împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ş.a. Grupul de Dialog Social, care se evidenţiază prin poziţiile sale anti-comuniste. Devine, pe rând, director onorific şi editorialist al ziarului România liberă, apoi editorialist la Cotidianul şi Ziua. Rămâne un jurnalist şi comentator apreciat. Participă la talk-show-ri, pe teme de politică, de moralitate etc, la diferite posturi de televiziune. În ultimii ani de viaţă, devine un critic acerb al clasei politice româneşti.
A realizat un film de televiziune dedicat satului natal, Lisa.
[modifică] Activitatea literară
- Umbra cuvintelor
- Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia)
- Drumuri prin memorie II (Italia)
- Viaţa pe un peron
- Scrisori imaginare
- Apărarea lui Galilei
- Aventuri solitare
- Deşertul pentru totdeauna
- Un om norocos
- Mitologii subiective
- Caminante, (2004)
- Autoportret într-o oglindă spartă, (2004)
- Caminante. Jurnal şi contrajurnal mexican, (2005), ediţia a doua, adăugită
- Viaţa ca o coridă
- Un muzeu în labirint
- Eul detestabil
- Vremea intrebărilor
- Rugaţi-vă să nu vă crească aripi
- Don Quijote în est
- Polemici cordiale
- Calomnii mitologice, editura Historia (2007)
[modifică] Traduceri
- Leben auf einem Bahnsteig. Versiunea germană de Ewalt Zweyer a romanului Viaţa pe un peron, Editura Kriterion, Bucureşti, 1994
- Život na nástupišti. Versiunea cehă de Jindřich Vacek a romanului Viaţa pe un peron, Editura Mladá fronta, Praga 2009
