Octavian Paler

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Octavian Paler
Naștere 2 iulie 1926
Lisa, jud. Făgăraș
Deces 7 mai 2007 (80 de ani)
București
Ocupație poet, jurnalist, eseist
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1958-2007
Specie literară poezie, eseu
Operă de debut Umbra cuvintelor

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov — d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fiul lui Alexandru și al Anei, Paler a urmat școala primară în satul natal, în anul 1937, după care a fost admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, a avut o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), și a fost obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele filosofie, latină, elină.

În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă.[1] În același an, a susținut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale Facultății de Drept din București.

Între 1949 și 1961 a fost redactor de programe culturale la Radiodifuziunea Română. În 1964 a fost timp de trei luni corespondent Agerpres la Roma.

Căsătorit în anul 1951, are un fiu, care a absolvit cursurile universitare (ASE- Facultatea de Comerț Exterior) în anul 1979.[necesită citare]

A încetat din viață la vârsta de 80 de ani, în urma unui stop cardio-respirator. A fost înmormântat, cu onoruri militare, în Cimitirul Sfânta Vineri.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Următoarele activități erau în cadrul statului comunist puternic politizate.

Este persecutat de Securitate datorită viziunilor sale pro-occidentale și de critica la adresa PCR și a lui Nicolae Ceaușescu. I se stabilește domiciliul forțat și i se interzic diferite activitați în lumea artistică.[2]

Activitatea civică după 1989[modificare | modificare sursă]

După evenimentele din decembrie '89, fondează împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ș.a. Grupul de Dialog Social, care se evidențiază prin pozițiile sale anti-comuniste. Devine, pe rând, director onorific și editorialist al ziarului România liberă, apoi editorialist la Cotidianul și Ziua. Rămâne un jurnalist și comentator apreciat. Participă la talk-show-ri, pe teme de politică, de moralitate etc, la diferite posturi de televiziune. În ultimii ani de viață, devine un critic acerb al clasei politice românești.

A realizat un film de televiziune dedicat satului natal, Lisa.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

  • Umbra cuvintelor, 1970
  • Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia), 1972
  • Drumuri prin memorie II (Italia), 1974
  • Mitologii subiective, 1975, (ed. II, 1976)
  • Apărarea lui Galilei, 1978, (versiune noua, 1997)
  • Scrisori imaginare, 1979, (ed. II, 1992; ed. III, 1998)
  • Caminante, 1980
  • Viața pe un peron, 1981, (ed. II, 1991)
  • Polemici cordiale, 1983
  • Un om norocos, 1984 [3]
  • Un muzeu în labirint. Istorie subiectiva a autoportretului, 1986, ed. Cartea Romaneasca
  • Viața ca o coridă, 1987
  • Don Quijote în est, 1993
  • Rugați-vă să nu vă crească aripi, 1994
  • Vremea intrebărilor, 1995
  • Aventuri solitare, 1996
  • Deșertul pentru totdeauna, 2001
  • Autoportret într-o oglindă spartă, 2004
  • Eul detestabil: o istorie subiectivă a autoportretului, (intitulat initial Un muzeu in labirint), 2005, editura Albatros
  • Caminante. Jurnal și contrajurnal mexican, 2005, ediția a doua, adăugită, editura Albatros
  • Calomnii mitologice, 2007, editura Historia[4]
  • Convorbiri cu Octavian Paler (conlocutor fiind Daniel Cristea-Enache), 2007, editura Corint[5]
  • Poeme, 2008, ed. Semne-Artemis
  • Rugați-vă să nu vă crească aripi, 2010

Deseori i se atribuie un text de largă circulație în „samizdat”-ul internautic, și anume „Interviu cu Dumnezeu”. În repetate rânduri, Octavian Paler a negat paternitatea acestui text.[necesită citare]

În 2008, editura Polirom a demarat seria de autor „Octavian Paler”.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Leben auf einem Bahnsteig. Versiunea germană de Ewalt Zweyer a romanului Viața pe un peron, Editura Kriterion, București, 1994
  • Život na nástupišti. Versiunea cehă de Jindřich Vacek a romanului Viața pe un peron, Editura Mladá fronta, Praga, 2009
  • Polémiques cordiales – traducerea franceză (traducător Alain Paruit), Editura Kriterion, București, 1991

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Uniuniii Scriitorilor din România (1972) pentru Drumuri prin memorie. Egipt. Grecia
  • Premiul Uniuniii Scriitorilor din România (1980) pentru Caminante
  • Premiul Academiei Române pentru Apărarea lui Galilei, 1978
  • Opera Omnia a Uniunii Scriitorilor din România, 2005
  • Steaua României”, în grad de cavaler, 2003

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • În memoria lui Octavian Paler, o stradă din Făgăraș a primit numele său: strada Octavian Paler.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Promoția 1945. http://www.radunegru.ro/Html/abs45.htm. Accesat la 11 mai 2010. 
  2. ^ Activitatea scriitorului și jurnalistului Octavian Paler. http://www.amosnews.ro/arhiva/activitatea-scriitorului-jurnalistului-octavian-paler-07-05-2007.  amosnews.ro, 7 Mai 2007
  3. ^ CRONICA LITERARA / Monstrii din azilul de batrâni, 25 februarie 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
  4. ^ Ultimul Paler, 28 martie 2008, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013
  5. ^ Convorbiri cu Octavian Paler, 8 iunie 2007, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Octavian Paler.

Interviuri