Dinu C. Giurescu

Dinu C. Giurescu.

Dinu C. Giurescu (n. 15 februarie 1927, București) este un istoric român, membru al Academiei Române din 2002.

Biografie

Este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani - d. 1977) și nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, jud. Buzău - d. 1918). Este licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar Universitatea București, Facultatea de Istorie (1990-1997). Este membru al Academiei Române din 2002 (membru corespondent din 1990). Este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

Lucrări publicate

Dinu C. Giurescu este autorul mai multor lucrări de istorie, dintre care pot fi menționate următoarele:

• "Istoria ilustrată a românilor" (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
• "Guvernarea Nicolae Rădescu" (1996);
• "Imposibila încercare. Greva regală, 1945" (1999);
• "România în al doilea război mondial" (1999);
• "Cade Cortina de Fier -România 1947" (2002) etc.
• „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 - 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012
• „Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012

Bibliografie

• Marian Oprea - "Conspirația securității" (Ed. Lumea Magazin, București, 2004).

Legături externe

• "Aici mi-am găsit rostul!", 17 iunie 2005, Carmen Preotesoiu, Jurnalul Național
• Dinu C. Giurescu: "Ce fel de țară mai e și România?" | VIDEO, 30 martie 2011, Ionuț Stănescu, Evenimentul zilei
• Comunism - Interviu cu istoricul Dinu Giurescu, 3 mai 2006, Cristina Vohn, Jurnalul Național
• „Să-ți plângi soarta e pierdere de vreme“, 21 octombrie 2011, Mihai Mincan, Adevărul