Augustin Bunea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Augustin Bunea (n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraş - d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric şi teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române.

Cuprins 1 Originea 2 Studiile 3 În clerul greco-catolic 4 Istoric 5 Afilieri 6 Sfârşitul 7 Opera 7.1 Articole apărute în periodice 7.2 Lucrări publicate postum 8 Aprecieri 9 Legături externe 10 Bibliografie

[modifică] Originea

S-a născut la 4 august 1857, în Vad din Ţara Făgăraşului (cunoscută şi sub numele de Ţara Oltului), pe atunci în comitatul Făgăraşului, iar azi, în judeţul Braşov şi a decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj, din actualul judeţ Alba. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la Vad, era originar din Mărginimea Sibiului (după unii din Tilişca, după alţii din Sălişte), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa din Italia (1866).

[modifică] Studiile

Primii ani de şcoală îi face la Şcoala Confesională din satul natal, apoi la Şcoala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanţă de Vad), Ohaba, (azi în comuna Şinca, din judeţul Braşov), încheind studiile primare în anul 1870. Studiile gimnaziale le face la Gimnaziul Românesc din Braşov (1870 - 1877), iar apoi, începând din primăvara anului 1877, la Gimnaziul din Blaj. În toamna aceluiaşi an (1877), este trimis de către Mitropolitul blăjean Ioan Vancea, la Colegiul Urban De Propaganda Fide din Roma (1877 - 1882), unde a obţinut doctoratul (1882).

[modifică] În clerul greco-catolic

Încă înainte de terminarea studiilor superioare, este hirotonit preot la Roma, în 1881, în biserica grecească, "Sf. Atanasie", de către arhiepiscopul grec Ştefan Stefanopoli. A fost angajat în serviciul Cancelariei mitropolitane din Blaj (1882-1886), profesor la Academia Teologică de acolo (1886-1888), ocupând catedra de teologie dogmatică; a fost secretar mitropolitan (1888-1895), canonic mitropolitan (din 1895), având şi alte demnităţi în cadrul Mitropoliei Blajului.

A fost co-fondator al săptămânalului bisericesc-politic "Unirea", apărut la Blaj, în 1900, alături avându-i pe Vasile Hossu, dr. Alexandru Grama, dr. Victor Smighelschi şi dr. Izidor Marcu.

[modifică] Istoric

Dr. Augustin Bunea a publicat o mulţime de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei, şi mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci. A fost prieten apropiat cu savantul istoric Nicolae Iorga şi cu Andrei Bârseanu, cunoscut mai ales prin culegerea de folclor din Ardeal, făcută împreună cu cehul Jan Urban Jarník.

[modifică] Afilieri

În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular. A fost membru al secţiei istorice a Astrei, de la Sibiu.

[modifică] Sfârşitul

Augustin Bunea a decedat la Blaj, comitatul Alba de Jos, azi judeţul Alba, la 30 noiembrie 1909, la puţin timp după alegerea sa ca membru titular al Academiei Române.

[modifică] Opera

• Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schită biografică, Blaj, 1890,
• Institutele din Blaj, (Conferinţă), Blaj, 1892,
• Chestiuni din istoria dreptului Bisericii româneşti unite, 2 volume, Blaj, 1893-1894,
• Şematismul Veneratului Cler al Arhidiecezei Metropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900,
• Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751) de ..., Blaş, 1900,
• Statistica românilor din Transilvania în anul 1750 făcută de vicarul episcopesc Petru Aron şi publicată de ...., Sibiu, 1901,
• Istoria românilor ardeleni de la 1751 până la 1764, Blaş, 1902,
• Vechile episcopii româneşti a Vadului, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaş, 1902,
• Episcopii Petru Paul Aaron şi Dionisie Novacovici sau Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, Blaj 1906,
• Discursuri. Autonomia Bisericească. Diverse, Blaş, 1903.

[modifică] Articole apărute în periodice

• Gazeta Transilvaniei - Braşov,
• Tribuna - Sibiu,
• Unirea - Blaj (Augustin Bunea a fost cofondator al publicaţiei, alături de episcopul Vasile Hossu, dr. Alexandru Grama, dr. V. Smighelschi şi dr. Izidor Marcu, în anul 1900).
• Enciclopedia Română - Sibiu.

[modifică] Lucrări publicate postum

• Stăpânii Ţěrii Oltului, Ediţia Academiei Române, XXXIV, Bucureşti, 1910, (Discurs de recepţie la Academia Română, care n-a fost însă rostit);
• Încercare de Istorie a Românilor până la 1382, Bucureşti, 1912,
• Istoria regimentelor grănicereşti, Bucureşti, 1941,

“Problema unirii cu Roma este precedată [în Şematismul Veneratului Cler al Arhidiecezei metropolitane greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900, (n. n.)] de o introducere în care se prezintă vechile raporturi existente între strămoşii noştri şi Scaunul Apostolic al Romei. Augustin Bunea punctează trei chestiuni fundamentale:

• - În primele şase secole au fost uniţi cu Biserica Romei prin limbă, disciplină şi credinţă. Dacia aparţinea prefecturii Illyricum şi se afla sub jurisdicţia Scaunului Patriarhal al Romei. Papa avea ca vicar al său în Illyricum pe Arhiepiscopul de Thessalonic;
• - "Prin Bulgari şi odată cu dânşii, noi am fost despărţiţi de Biserica romană, de la dânşii am primit limba slavonă în biserică şi stat, care domină viaţa noastră intelectuală până în sec. XVII. Aşa ne-a fost fatalul destin al istoriei";
• - După despărţirea de Biserica Romei, au avut loc mai multe tentative de reunire, dar care din păcate nu au fost decât de scurtă durată;

Augustin Bunea îşi argumentează aceste afirmaţii şi prin citarea unor autori şi a unor izvoare istorice demne de încredere: Jung, Iaffé, Migne, Stritter, Theiner, Nylles, Şincai, D. Onciul. Scopul acestei prime părţi a Şematismului este acela de a prezenta unirea cu Roma de la 1700 nu în termenii unei noutăţi absolute şi nefireşti, ci ca un act de revenire la origini.”

[modifică] Aprecieri

• Un muzeu din Blaj îi poartă numele: Muzeul de Istorie "Augustin Bunea".

[modifică] Legături externe

ro Gabriel Strempel: Augustin Bunea - luptător pentru limbă şi credinţă

[modifică] Bibliografie

• Constantin Barta, Unirea Bisericii Româneşti din Transilvania cu Biserica Romei la 1700, în concepţia lui Augustin Bunea,
• Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996,
• Gabriel Strempel, Augustin Bunea - Luptător pentru Limbă şi Credinţă.