Arpașu de Sus, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arpașu de Sus
—  Sat  —
Arpașu de Sus se află în Romania
{{{alt}}}
Arpașu de Sus
Localizarea satului pe harta României
Arpașu de Sus se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Arpașu de Sus
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°44′0″N 24°36′59″E / 45.73333, 24.6163945°44′0″N 24°36′59″E / 45.73333, 24.61639

Țară  România
Județ Sibiu
Comună Arpașu de Jos
Atestare documentară 1589

Altitudine 485[1] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 1.285 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557016
Prefix telefonic +40 x59 [2]

Poziția localității Arpașu de Sus
Arpașu de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Arpașu de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Arpașu de Sus (în germană Oberarpash, în maghiară Felsőárpás) este un sat în partea de est a județului Sibiu, în Depresiunea Făgărașului. Aparține de comuna Arpașu de Jos.

Cuprins

Geografie[modificare]

Arpașu de Sus este străbătut, de la Sud la Nord, de Râul Arpașul Mare și de Râul Arpășel, care se unesc în norul localității formând Râul Arpaș, afluent al Oltului, pe partea stângă.

Istoric[modificare]

  • Pe teritoriul acestei localități s-a descoperit o cetate dacică, pe platoul înalt denumit „Cetățeaua”, cu poziție strategică dominantă, de unde putea fi controlată Valea Oltului. Platoul este separat de restul promontoriului printr-un val de pământ și un șanț. Valul măsoară astăzi 6 m grosime, iar șanțul 13 m lărgime la gură și 2,2 m adâncime. Pe creasta valului s-a găsit o palisadă, alcătuită din pari groși de lemn, dispuși pe patru rânduri. Asezarea se datează între sec. I î.C. – I d.C.
  • Anul primei atestări este 1589, unde este menționat locul „Felseo Arpas”.
  • În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni[3] în Ardeal, în localitatea Felső-Arpás au fost recenzate 100 de familii românești;[4]cu alte cuvinte, în acea localitate viețuiau circa 500 de români. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm numele preoților care serveau în localitatea Felső-Arpás: Popa Algye (adică Aldea), Popa Opre (adică Oprea), ambii uniți[5], precum și Popa Koman (Coman) și Popa Halmágy (Halmagiu), aceștia fiind neuniți[6], adică ortodocși.[4]În localitatea Felső-Arpás funcționa o biserică.[4]Denumirea localității era redată în limba maghiară, iar numele preoților erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului urmau să fie prezentate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[7] Din punct de vedere al administrației bisericești, localitatea Felső-Arpás făcea parte din protopiatul Ludișor al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică), în limba latină: Archidiaconatus Ludisoriensis.[4]

Bibliografie[modificare]

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) de ..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200., Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], pp. 303 și 367.

Note[modificare]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ În terminologia vremii, prin conscripțiune se înțelege un recensământ.
  4. ^ a b c d Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 367.
  5. ^ În limba latină: unitus
  6. ^ În limba latină: non unitus
  7. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), p. 303.

Legături externe[modificare]