Universitatea din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Universitatea din București
Sigla-UB.jpg
Informații
Fondată 1864
Tip Universitate de stat
Localizare
Țara  România
Oraș București
Conducere
Rector Mircea Dumitru
Alte informații
Site oficial www.unibuc.ro
Clădirea principală a Universităţii din Bucureşti în perioada interbelică cu vechea clădire a Facultății de Istorie
Clădirea principală a Universităţii din Bucureşti astăzi
Facultatea de Drept din Bucureşti

Universitatea din București (fondată în 1864) este o instituție de invățământ superior de stat din București, România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc. O parte din facultățile Universității sunt amplasate în Palatul Universității din Piața Universității.

Universitatea din București oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile și formele de pregătire universitară: 22 programe de scurtă durată, peste 75 de programe de lungă durată, 12 programe în forma de învățământ deschis și la distanță, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de înalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesională și de perfecționare.

În topul Quacquarelli Symonds (cunoscut prin The Times Higher Education Supplement), Universitatea din București ocupa în 2009 locul 501-600,[1] Este cea mai înaltă poziție a unei universități românești în topul QS, fiind urmată de Universitatea Babeș-Bolyai pe locul 601+.[1]

În 2010 Universitatea din București se află pe locul 501-550 în topul QS.[2]

În 2011 a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.[3][4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

A fost înființată în 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a divizat Colegiului Sfântul Sava în Universitatea din București și actualul Colegiu Național „Sfântul Sava”.

Învățământ și cercetare[modificare | modificare sursă]

Laboratoare[modificare | modificare sursă]

Datorită diversității domeniilor de pregătire academică, activitatea didactică în UB se desfășoară în 19 sedii distincte care dispun de 286 de laboratoare pentru studii de licență, 187 laboratoare destinate cercetării și activității masteranzilor, iar procesul de învățămînt se desfășoară în amfiteatre cu 7900 locuri, 1941 de locuri în săli de curs și 4409 locuri în săli de seminar. Suprafața medie depășește 2 mp pe student.[necesită citare]

Cooperare academică internațională[modificare | modificare sursă]

Există 200 de acorduri de cooperare bilaterală interuniversitară și interdepartamentală cu universități din Algeria, Austria, Belgia, Bolivia, Bosnia Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Cipru, Chile, China, Coreea de Sud, Egipt, Emiratele Arabe unite, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Iran, India, Italia, Japonia, Kazakhstan, Maroc, Marea Britanie, Mexic, Republica Moldova, Senegal, Singapore, Spania, Slovenia, SUA, Suedia, Rusia, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uruguay UNESCO. Universitatea are 130 de convenții bilaterale pentru doctorat în cotutelă și dezvoltă o intensă colaborare în cadrul a numeroase programe comunitare – ERASMUS, LEONARDO DA VINCI, CEEPUS, GRUNDVI.[necesită citare]

În cadrul programului ERASMUS, sunt încheiate acorduri cu 286 de universități europene, care dau posibilitatea atât studenților cât și profesorilor să efectueze stagii de studii, perioade de predare, să participe la proiecte comune de implementare de curricula, la cursuri intensive sau la activitățile rețelelor tematice consacrate dezvoltării unui domeniu de studiu. Mobilitățile din acest program sunt coordonate de Biroul Programe Comunitare ERASMUS din cadrul UB.

De asemenea, Universitatea este membră în mai multe organizații academice europene și internaționale – Asociația Europeană a Universităților (EUA), Asociația Universităților Francofone (AUF), Asociația Universităților din Capitalele Europei (UNICA), Rețeaua Universităților Mării Negre (BSUN). UB are parteneriate cu alte organizații guvernamentale sau non-guvernamentale DAAD, IRAX, USIA, Fundațiile Humboldt, Volskwagen, Fulbright, Sasakawa, Onassis.

Structura academică[modificare | modificare sursă]

Întreaga structură a programelor de studii a fost compatibilizată cu programul Bologna. În prezent,[Când?] Universitatea din București oferă peste 38 domenii de licență cu cca. 100 de specializări la cele trei forme de învățământ (zi, fr. ID). Oferta educațională la nivelul studiilor masterale totalizează 180 programe.[necesită citare] Acest fapt a permis creșterea continuă a solicitărilor pentru programele de masterat, provenite de la absolvenții altor facultăți, cît și a solicitărilor de reconversie profesională. A fost generalizat în toate facultățile sistemul școlilor doctorale care asigură o pregătire mult mai consistentă a doctoranzilor. În prezent,[Când?] școlile doctorale sunt finanțate din fonduri structurale în proiecte de 3 ani.

Facultăți[modificare | modificare sursă]

Asociații[modificare | modificare sursă]

  • Societatea Studenților Universității București

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Universitatea din București 1864-1964, Alexandru Balaci, Ion Ionașcu, Editura didactică și pedagogică, București, 1964
  • “O” istorie a Universității din București: 1864 - 2004, Adina Berciu-Drăghicescu, Ovidiu Bozgan, Editura Universității, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]