Făgăraș

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un masiv muntos, vezi Munții Făgăraș. Pentru alte sensuri, vezi Făgăraș (dezambiguizare).

Făgăraș
—  Municipiu  —
Stemă
Făgăraș Localizarea orașului pe harta României
Făgăraș Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°50′41″N 24°58′27″E
Țară	România
Județ	Brașov
Atestare documentară	1291
Guvernare
- Primar	Constantin Sorin Mănduc (PNL, ales 2008)
Suprafață
- Total	36.41  km²
Populație
- Total	28.330 locuitori
- Densitate	778,08 loc./km²
Site: Primăria Municipiului Făgăraș
Localizarea în cadrul județului
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)

Făgăraș (în dialectul săsesc Fugresch, Fugreš, în germană Fogarasch, Fugrasch, în maghiară Fogaras) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 28.330 locuitori.

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgărașul era centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar în perioada interbelică orașul a fost reședința județului Făgăraș.

Geografie

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Unul dintre orașele importante din centrul României, orașul Făgăraș, se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt. Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului (trebuie să considerăm termenul de țară ca venind de la țarină, pământ). În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

• - Biserica Evanghelică, din Cincu (secolul al XII-lea),
• - Mănăstirea Cisterciana, din satul Cârța (1202),
• - Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea),
• - Biserica fortificată, din satul Cincșor (secolul al XIV-lea),
• - Casa Memorială "Badea Cârțan", din satul Cârțișoara.

Originea denumirii și istorie

Districtul Făgăraş în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi maghiară, de la numele propriu Fogor, sau peceneagă, de la combinația Fagar šu, apa frasinului. Alte variante cu privire la provenienta denumirii sunt: 1. din cuvântul de origine maghiară fogor, care la rândul ei provine din fogolymadár și care definește o zonă dens populată de potârniche, 2. tot din maghiară din fa- garas, ceea ce înseamnă moneda din lemn (garas fiind monda în circulație, echivalent cu banul de azi și care a fost fabricat la început din lemn și folosit așa în zona aceasta), cu timpul cuvantul luând forma de fo- in loc de fagaras din aceste variante vine și denumirea germană, care este de fapt traducerea denumirii maghiare.

Cetatea a fost construită în anul 1310 de Ladislau Apor, iar în jurul acesteia s-a format treptat localitatea Făgăraș, care a dat și numele Munților Făgărașului.

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în evul mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».

În timp, orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecată.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu sec. al XVIII-lea cu barocul austriac.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.

Demografie

Conform recensământului din 2002, în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Conform datelor recensământului din 1930, populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Evoluția populației la recensăminte:

Unități de învățământ

Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș

• • Colegiul Național „Doamna Stanca”, instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate.
  • Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
  • Colegiul Național „Radu Negru” - (școală-pilot a învățământului făgărășan);
  • Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
  • Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);
  • 7 școli generale;
  • Grădinițe.

Instituții de cultură

• Casa de Cultură
• Fundația „Negru Vodă”
• Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”

Mass Media

• Monitorul de Făgăraș, săptămânal Spre publicație, online
• Bună Ziua, Făgăraș, săptămânal Spre publicație, online
• RT Făgăraș (post de radio muzical)
• Televiziunea Făgăraș Spre pagina web

Obiective turistice

Cetatea Făgăraşului

• Construcția Cetății Făgărașului a început la sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reședință princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgărașului adăpostește Muzeul „Țării Făgărașului”, Biblioteca Municipală Făgăraș.
• Statuia Doamnei Stanca (bust) a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) și este așezată în fața cetății. Monumentul a fost realizat la propunerea lui Nicolae Iorga adresată «Grupării Femeilor Române» filiala Făgăras, care a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca.

Casa Ioan Inocenţiu Micu Klein din Făgăraş, construită în 1727

• Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
• Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură
• Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
• Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu”, Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și bine echipat, spre Vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ș.a.m.d.;;.
• În fiecare an, în a doua parte a lunii august, la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formații de dansuri medievale, etc. Sunt prezentate filme, precum și programe speciale pentru copii.

Personalități

• Negru Vodă - Radu Negru, voievod legendar al Țării Românești (cca 1290-1300);
• Ștefan Mailat, voievod și principe al Transilvaniei (1534-1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »;
• Gabriel Bethlen (1580-1629), principe al Transilvaniei între anii 1613–1629;
• Ioan Inocențiu Micu Klein, (născut la Sadu, în 1692 - decedat la Roma, în 1768), episcop român unit (greco-catolic) de Alba Iulia și Făgăraș (1728-1751), a avut reședința episcopală la Făgăraș între anii 1732-1737;
• Ioan Pușcariu, căpitan de Făgăraș;
• Ion Codru-Drăgușanu (1818-1884), călător, memorialist, vice-căpitan al Comitatului Făgăraș;
• Nicolae Densușianu (1846–1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;
• Aron Densușianu (1837–1900), poet și critic literar, membru corespondent al Academiei Române;
• Ovid Densusianu, fiul lui Aron Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, academician, profesor la Universitatea din București, s-a născut la Făgăraș, în 1873, și a murit la București, în 1938.
• Ioan Șenchea, conducător al românilor din Făgăraș (Partidul Național Român din Transilvania), (1900–1916) ;
• Virgil Fulicea (1906–1979), sculptor;
• Ștefan Câlția, pictor (n. 1942, Brașov);
• Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006) luptător anti-comunist, în grupul din Munții Făgăraș, fost elev al actualului Colegiu Național "Radu Negru";
• Octavian Paler (1926-2007), publicist, fost elev actualului Colegiu Național "Radu Negru", promoția 1945;
• Laurențiu (Liviu) Streza, născut în 1947, arhiepiscop și mitropolit ortodox al Ardealului, fost elev al actualului Colegiu Național "Radu Negru", promoția 1965.
• Radu Anton Roman (n. 1948, Făgăraș - d. 2005, București), jurnalist, scriitor și realizator TV;
• Mircea Florin Șandru (n. 1949, Făgăraș), poet și jurnalist;
• Ștefan Borbély (n. 1953), critic literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj.

Bibliografie

1. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
2. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.
3. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
4. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
5. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
6. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
7. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
8. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6 

Legături externe

• Primăria Făgăras
• Colegiul Național "Radu Negru" din Făgăras
• Colegiul Național "Doamna Stanca" din Făgăraș
• Starea vremii la Făgăraș
• România în imagini - Orașul Făgăraș
• Dicționar de localități din Transilvania
• Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926 (pp.401-404), Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii