Bătălia de la Muntele Alb
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Bătălia de la Muntele Alb | |
| Parte a | |
|---|---|
 Bǎtǎlia de la Muntele Alb. |
|
| Informații generale | |
| Perioadă | 8 noiembrie, 1620 |
| Loc | Bílá Hora, în apropriere de Praga, Republica Cehă |
| Rezultat | victorie decisivă al împăratului roman, Ferdinand al II-lea |
| Combatanți | |
| Regatul Boemiei | Sfântul Imperiu Roman Spania Liga Catolică |
| Conducători | |
| Christian I, principe de Anhalt-Bernburg Jindrich Matyas Thurn |
Charles Bonaventure de Longueval, conte de Bucquoy Johann Tserclaes, conte de Tilly |
| Efective | |
| 30,000 (mare parte mercenari din Boemia și teritoriile germane și aliați unguri și austrieci) | 27,000 (soldați din Imperiu, Liga Catolică, Spania, Țările de Jos Spaniole) |
| Pierderi | |
| 4,000 | 700 |
modifică  |
|
Bătălia de la Muntele Alb a avut loc pe 8 noiembrie 1620 și a fost prima bătălie din Războiul de treizeci de ani. Desfășurată în apropiere de Praga, lupta a opus forțele imperiale catolice, conduse de contele de Tilly, celor protestante aflate sub comanda lui Christian de Anhalt. Beneficiind de superioritate numerică, catolicii au obținut o victorie decisiva. Mai târziu au ocupat Praga și au pus capăt revoltei protestante din Boemia.
