Istoria descoperirii elementelor chimice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Descoperirea elementelor chimice)
Salt la: Navigare, căutare

Descoperirea elementelor chimice cunoscute este unul dintre cele mai importante și lungi procese din istoria descoperirilor, și continuă încă și astăzi. Mai jos poate fi găsită o listă a acestora. Lista este concepută cronologic, unde elementele sunt listate în general în ordinea în care au fost categorizate ca elemente pure, cu toate că data exactă a descoperirii unor elemente nu este prea clară (unele elemente sunt cunoscute încă din Antichitate).

În tabel mai apare și denumirea, simbolul, numărul atomic, anul primelor informații despre element, numele descoperitorului și mici detalii despre metoda prin care elementul a fost descoperit. Se consideră că aurul a fost primul metal cunoscut de către omul preistoric. Odată cu trecerea timpului, și metodele de obținere a elementelor au evoluat; astfel, după anul 1900, majoritatea elementelor au fost descoperite cu ajutorul fisiunii sau fuziunii nucleare.

Tabel[modificare | modificare sursă]

Descoperiri nedatate[modificare | modificare sursă]

Z Element Prima utilizare Cel mai
vechi
eșantion
Descoperitori Locul celui
mai vechi
eșantion
Note
29 Cupru NatCopper.jpg 9000 î.Hr. 6000 î.Hr. Orientul mijlociu Anatolia Cuprul a fost, probabil, primul metal minierizat și folosit în obiecte artizanale de către om.[1] Acesta a fost, original, descoperit sub forma unui metal nativ, iar apoi a fost obținut prin topirea pepitelor. Primele estimări ale descoperirii cuprului făceau referire la perioada din jurul anilor 9000 î.Hr din Orientul Mijlociu. Totodată, cuprul și-a câștigat titlul de cel mai important material folosit de om de-a lungul Epocii cuprului și Epocii bronzului. Șiraguri de mărgele datând din anii 6000 î.Hr au fost găsite la Çatal Höyük, Anatolia.[2]
79 Aur Native gold nuggets.jpg Înainte de 6000 î.Hr. 5500 î.Hr. Orientul Mijlociu Egipt Arheologii au sugerat faptul că prima utilizare a aurului s-a născut odată cu apariția primelor civilizații din Orientul Mijlociu. Totuși, s-ar părea că este primul metal utilizat de către rasa umană. Cea mai veche bijuterie de aur rămasă este cea din mormântul egipteanului Queen Zer.[3][4]
82 Plumb Lead electrolytic and 1cm3 cube.jpg 7000 î.Hr. 3800 î.Hr. Orientul Apropiat Abydos, Egipt Se crede că topirea minereurilor de plumb a început cel puțin cu acum 9000 de ani în urmă, iar cel mai vechi artefact de plumb cunoscut este o statuetă găsită la Templul lui Osiris, la situl din Abydos, Egipt, datată din jurul anului 3800 î.Hr..[5]
47 Argint Silver crystal.jpg Înainte de 5000 î.Hr. Circa 4000 î.Hr. Asia Mică Se estimează că argintul a apărut imediat după ce omul a descoperit aurul.[6][7]
26 Fier Iron electrolytic and 1cm3 cube.jpg Înainte de 5000 î.Hr. 4000 î.Hr. Necunoscut; vezi Istoria metalurgiei feroase Egipt Este evident că fierul este cunoscut de dinainte de 5000 î.Hr.[8] Cele mai vechi obiecte din fier folosite de om sunt niște mărgele de meteorit feros, făcute în Egipt aproximativ în 4000 î.Hr. Descoperirea procedeului de topire din 3000 î.Hr. s-a pledat cu începerea Epocii fierului (1200 î.Hr.), iar cea mai proeminentă utilizare a fierului a fost la unele și la arme, sau obiecte de armament.[9]
6 Carbon Diamond-and-graphite-with-scale.jpg 3750 î.Hr. Egipteni și Sumerieni Cea mai primitivă utilizare cunoscută a cărbunelui a fost pentru reducerea minereurilor de cupru, zinc și staniu pentru fabricarea bronzului, de către egipteni și sumerieni.[10] Diamantele au fost descoperite, cel mai probabil, prin 2500 î.Hr..[11] Prima analiză adevărată a fost făcută în secolul al XVIII-lea,[12] iar în 1789, Antoine Lavoisier a catalogat carbonul ca un element chimic.[13]
50 Staniu Sn-Alpha-Beta.jpg 3500 î.Hr. 2000 î.Hr. Necunoscut; vezi Staniu#Istoric Staniul a fost utilizat, pentru prima oară, sub formă de topitură în combinație cu cuprul în jurul anilor 3500 î.Hr., pentru a se produce bronzul și alama.[14] Cel mai vechi artefact de staniu datează din 2000 î.Hr.[15]
16 Sulf Sulfur-sample.jpg Înainte 2000 î.Hr. Chinezi/Indieni Sulful a fost utilizat, pentru prima dată, acum 4000 de ani urmă.[16] Apoi, a fost catalogat ca element chimic de către Antoine Lavoisier în 1777.
80 Mercur Pouring liquid mercury bionerd.jpg Înainte 2000 î.Hr. 1500 î.Hr. Chinezi/Indieni Egipt Mercurul era cunoscut de către chinezi și indieni de dinainte de 2000 î.Hr, și au fost găsite artefacte în mormintele egiptene datând din 1500 î.Hr..[17]
30 Zinc Zinc fragment sublimed and 1cm3 cube.jpg Înainte de 1000 î.Hr. 1000 î.Hr. Metalurgia indiană Subcontinentul Indian Zincul a fost extras ca metal încă din Antichitate (de dinainte de 1000 î.Hr.) de către metalurgiștii indieni, dar natura adevărată a acestui metal nu era cunoscută în timpurile antic. A fost identificat ca fiind un metal de către metalurgistul Rasaratna Samuccaya în anul 800 [18] și de către alchimistul Paracelsus în 1526.[19] Izolat prima dată de către Andreas Sigismund Marggraf în 1746.
33 Arsen Arsen 1a.jpg 2500 î.Hr./1250 Epoca Bronzului Albertus Magnus Arsenul a fost utilizat prima dată în Epoca Bronzului timpurie; Albertus Magnus a fost primul european care a izolat elementeul în 1250.[20][21] În 1649, Johann Schröder a publicat două moduri prin care se putea prepara arsenic elementar.
51 Antimoniu Antimony-4.jpg 3000 î.Hr. Antimoniul a fost utilizat pe scară largă în Egipt și în Orientul Mijlociu. Format:When Basilius Valentinus a fost primul european care la catalogat ca element chimic în preajma anului 1450.[20][21] Prima descriere a unei proceduri de izolare a antimoniului elementar a fost publicată în 1540 de către Vannoccio Biringuccio.
24 Crom Chromium crystals and 1cm3 cube.jpg Înainte de 1 î.Hr. Înainte de 1 î.Hr. Arme de teracotă China Cromul a fost descoperit sub formă de strat subțire pe diferite arme din China. Acesta era folosit datorită faptului că era rezistent la coroziune.[22]
83 Bismut Bismuth crystals and 1cm3 cube.jpg 1753 Claude François Geoffroy Bismutul a fost descris în scrierile lui Basilius Valentinus prin anul 1450,[20] dar a fost identificat ca element chimic de către Claude François Geoffroy în 1753.[21]

Descoperiri datate[modificare | modificare sursă]

Z Element Data descoperirii
sau predicției
Izolat
(cunoscut bine)
Observator Primul
izolator
Note
15 Fosfor PhosphComby.jpg 1669 1669 Hennig Brand Hennig Brand Fosforul a fost izolat din urină, devenind astfel primul element chimic descoperit în mod oficial.[23]
27 Cobalt Kobalt electrolytic and 1cm3 cube.jpg 1732 Georg Brandt S-a dovedit că culoarea albastră a sticlei este datorată unui nou tip de metal și nu din cauza bismutului (așa cum se credea înainte).[24] Georg Brandt a dovedit că noul element era cobalt.
78 Platină Platinum crystals.jpg 1735 1735 Antonio de Ulloa A. de Ulloa Prima descriere a unui metal găsit în America de Sud a fost făcută de către Julius Caesar Scaliger în 1557. Antonio de Ulloa a publicat descoperirea sa în 1784, dar Charles Wood a investigat metalul în 1741. Prima referință ce prevedea platina ca metal a fost făcută de către William Brownrigg în 1750.[25]
28 Nichel Nickel electrolytic and 1cm3 cube.jpg 1751 1751 Axel Fredrik Cronstedt F. Cronstedt Nichelul a fost găsit prin încercarea de a extrage din mineralul cunoscut sub denumirea de Cupru fals (azi nichelină).[26]
12 Magneziu Magnesium crystals.jpg 1755 1808 Joseph Black Humphry Davy Jopseph Black a observat faptul cămagnesia alba (MgO) nu era același lucru cu varul nestins (CaO). Humphry Davy a izolat magneziul printr-o metodă electrochimică din mineralul numit periclaz (cu formula chimică MgO).[27]
1 Hidrogen Hydrogen discharge tube.jpg 1766 1500 Henry Cavendish Paracelsus Cavendish a fost primul savant care a diferențiat H2 de alte gaze, deși Paracelsus, Robert Boyle, și Joseph Priestley au observat (pe la 1500) că hidrogenul putea fi obținut prin reacția metalelor cu acizii. Însă Antoine Lavoisier l-a denumit în 1793.[28][29]
8 Oxigen Oxygen discharge tube.jpg 1771 1771 Carl Wilhelm Scheele W. Scheele Carl Wilhelm Scheele a obținut oxigen prin încălzirea oxidului de mercur și a nitraților în 1771, dar nu și-a publicat descoperirile înainte de 1777. De asemenea, Joseph Priestley a preparat oxigen în 1774, dar doar Lavoisier la catalogat ca un element chimic real, denumindu-l în 1777.[30][31]
7 Nitrogen Nitrogen discharge tube.jpg 1772 1772 Daniel Rutherford D. Rutherford Daniel Rutherford a observat că aerul respirat de către animale nu mai putea aprinde o flacără, chiar și dacă din amestecul gazos se îndepărta dioxidul de carbon existent. Carl Wilhelm Scheele, Henry Cavendish, și Joseph Priestley au studiat aceeași problemă cam în aceeași perioadă, și Lavoisier a denumit noul element Nitrogen (deși în limba română se numește azot).[32]
17 Clor Chlorine ampoule.jpg 1774 1774 W. Scheele W. Scheele Carl Wilhelm Scheele a obținut clorul din acid clorhidric, dar, pe moment acesta a crezut că este un simplu oxid. Doar în 1808, Humphry Davy la catalogat ca element chimic.[33]
25 Mangan Manganese electrolytic and 1cm3 cube.jpg 1770 1774 Torbern Olof Bergman Johan Gottlieb Gahn Torbern a distins piroluzitul ca fiind sarea unui metal nou. De asemenea, Ignatius Gottfred Kaim a descoperit metalul în 1770, cum a făcut și Scheele în 1774. Manganul elementar a fost izolat prin reducția dioxidului de mangan cu carbon.[34]
56 Bariu Barium unter Argon Schutzgas Atmosphäre.jpg 1772 1808 Carl Wilhelm Scheele Humphry Davy Scheele a descoperit un nou pământ (BaO) în piroluzit, iar Humphry Davy a izolat noul metal prin electroliză, obținând bariu.[35]
42 Molibden Molybdenum crystaline fragment and 1cm3 cube.jpg 1778 1781 Carl Wilhelm Scheele Peter Jacob Hjelm Scheele a recunoscut metalul ce era principalul constituent al mineralului molibdenit.[36]
52 Telur Tellurium2.jpg 1782  ?1795 Franz-Joseph Müller von Reichenstein Martin Heinrich Klaproth Müller a observat telurul ca o impuritate în pepitele de aur ce proveneau din Transilvania.[37]
74 Wolfram Wolfram evaporated crystals and 1cm3 cube.jpg 1781 1783 Torbern Bergman Juan José Elhuyar, și
Fausto Elhuyar
Bergman a obținut oxidul unui element nou din mineralului numit scheelite. Elhuyars a obținut wolfram prin reducere acidul wolframic obținut din din wolframit cu cărbune.[38]
38 Stronțiu Strontium destilled crystals.jpg 1787 1808 William Cruickshank Humphry Davy Cruikshank și Adair Crawford au concluzionat, în 1790, că stronțianitul conține un nou element. Mai târziu, stronțiul a fost izolat electrochimic de către Humphry Davy în 1808.[39]
Antoine lavoisier color.jpg 1789 Antoine Lavoisier Antoine Lavoisier a elaborat prima listă modernă a elementelor chimice - ce cuprindea, printre altele, și cele 23 de elemente descoperite până atunci.[40] Totodată, acesta a redefinit termenul de „element”. Începând de atunci, toate metalele (exceptând mercurul) vor fi considerate elemente chimice.
40 Zirconiu Zirconium crystal bar and 1cm3 cube.jpg 1789 1824 H. Klaproth J. Berzelius Zirconiul a fost descoperit de Klaproth în dioxidul de zirconiu.[41][42]
92 Uraniu Nuclear fuel pellets.jpeg 1789 1841 Martin Heinrich Klaproth Eugène-Melchior Péligot Klaproth a indentificat, din greșeală, uraniul din oxidul de uraniu obținut dintr-un eșantion de pechblendă, și l-a denumit astfel datorită faptului că planeta Uranus se descoperise în aceeași perioadă.[43][44]
22 Titan Titan-crystal bar.JPG 1791 1825 William Gregor Martin Heinrich Klaproth Gregor a găsit oxidul unui metal nou în mineralul numit ilmenit; Martin Heinrich Klaproth a descoperit titanul, în mod independent, din rutil în 1795 și la denumit. Forma metalică pură a titanului a fost obținută în 1910 Matthew A. Hunter.[45][46]
39 Ytriu Yttrium sublimed dendritic and 1cm3 cube.jpg 1794 1840 Johan Gadolin Carl Gustav Mosander Ytriul a fost descoperit în mineralul gadolinit, iar Carl Gustav Mosander a arătat, mai târziu, faptul că în minereul de yttriu se găsesc showed later that its ore, yttria, contained more elements.[47][48]
4 Beriliu Be-140g.jpg 1798 1828 Louis Nicolas Vauquelin F. Wöhler și
A. Bussy
Vauquelin a descoperit oxidul acestui metal alcalino-pământos în beril și smarald, iar Klaproth a propus denumirea actuală a elementului în 1808.[49]
23 Vanadiu Vanadium crystal bar and 1cm3 cube.jpg 1801 1830 Andrés Manuel del Río Nils Gabriel Sefström Río a găsit vanadiul în vanadinit, dar și-a retras descoperirea după ce Hippolyte Victor Collet-Descotils a început contestarea sa. Însă Sefström a fost cel care l-a izolat și l-a denumit, iar, mai târziu, s-a demonstrat că Río avusese dreptate încă de prima dată.[50]
41 Niobiu Niobium crystals and 1cm3 cube.jpg 1801 1864 Charles Hatchett W. Blomstrand Hatchett a descoperit niobiul în minereul cunoscut și sub denumirea de columbit și l-a numit, inițial, columbiu. Heinrich Rose a dovedit în 1844 că elementul este diferit față de tantal, și l-a redenumit niobiu, denumire acceptată oficial abia în 1949.[51]
73 Tantal Tantalum single crystal and 1cm3 cube.jpg 1802 Anders Gustaf Ekeberg Ekeberg a găsit un alt element tot în columbit, iar, în 1844, Heinrich Rose a dovedit faptul că elementul nu este același cu niobiul, ci este tantal.[52]
46 Paladiu Palladium.jpg 1803 1803 William Hyde Wollaston H. Wollaston Wollaston a descoperit paladiul în eșantioane de platină ce proveneau din America de Sud, dar acesta nu și-a publicat rezultatele imediat după aceea. William Wollaston a intenționat să denumească noul element după un asteroid descoperit recent, anume Ceres, dar în timp ce acesta și-a publicat rezultatele în 1804, denumirea de ceriu a fost deja folosită. În cele din urmă, denumirea a venit de la un alt asteroid descoperit recent, anume Pallas.[53]
58 Ceriu Cerium2.jpg 1803 1839 Martin Heinrich Klaproth,
Jöns Jakob Berzelius, și
Wilhelm Hisinger
Carl Gustaf Mosander Berzelius și Hisinger au descoperit ceriul în oxidul de ceriu și l-au denumit după noul asteroid descoperit (vezi mai sus, descoperirea paladiului). Klaproth a descoperit, simultan și independent, același element în același compus. Mosander a dovedit, mai târziu, că mostra studiată de primii trei conține cel puțină încă un element, acela fiind lantanul.[54]
76 Osmiu Osmium crystals.jpg 1803 1803 Smithson Tennant S. Tennant Tennant a studiat eșantioane de platină provenite din Africa de Sud în paralel cu Wollaston și a descoperit două elemente noi, pe care le-a numit osmiu și iridiu.[55]
77 Iridiu Iridium-2.jpg 1803 1803 Smithson Tennant S. Tennant Tennant a studiat eșantioane de platină provenite din Africa de Sud în paralel cu Wollaston și a descoperit două elemente noi, pe care le-a numit osmiu și iridiu, publicându-și rezultatele referitoare la elementul denumit iridiu în 1804.[56]
45 Rodiu Rhodium powder pressed melted.jpg 1804 1804 William Hyde Wollaston H. Wollaston Wollaston a descoperit și a izolat rodiul dintr-o mostră brută de platină din Africa de Sud.[57]
19 Potasiu Potassium-2.jpg 1807 1807 Humphry Davy H. Davy Davy a descoperit potasiul făcând electroliza potasei caustică.[58]
11 Sodiu Na (Sodium).jpg 1807 1807 Humphry Davy H. Davy Davy a descoperit sodiul la câteva zile după marea descoperire a potasiului, folosind electroliza sodei caustice.[59]
20 Calciu Calcium unter Argon Schutzgasatmosphäre.jpg 1808 1808 H. Davy H. Davy Davy a descoperit calciul folosind electroliza varului nestins.[59]
5 Bor Boron mNACTEC.jpg 1808 1808 Joseph Louis Gay-Lussac și Louis Jacques Thénard Humphry Davy Pe data de 30 iunie 1808, Lusac și Thénard au anunțat prezența unui nou element în sarea sedativă, iar, nouă zile mai târziu, Davy a anunțat izolarea borului metalic. 05 Boron”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=b. Accesat la 09 03 2012. </ref>
53 Iod Iodinecrystals.JPG 1811 1811 Bernard Courtois B. Courtois Courtois a descoperit iodul în cenușa algelor marine.[60]
3 Litiu Lithium element.jpg 1817 1817 A. Arfwedson A. Arfwedson Arfwedson a descoperit litiul în petalit.[61]
48 Cadmiu Cadmium-crystal bar.jpg 1817 1817 Karl Samuel Leberecht Hermann,
Friedrich Stromeyer, și
J.C.H. Roloff
S. L Hermann,
F. Stromeyer, și
J.C.H. Roloff
Cei trei savanți au găsit un metal într-o probă de oxid de zinc din Silesia, iar numele dat de Sromeyer a fost acceptat.[62]
34 Seleniu SeBlackRed.jpg 1817 1817 Jöns Jakob Berzelius, și
Johann Gottlieb Gahn
J. Berzelius și
G. Gahn
În timp ce testau probe de plumb, aceștia au descoperit un element care credeau că e telur, dar au realizat, după alte investigații, că elementul era unul nou.[63]
14 Siliciu SiliconCroda.jpg 1824 1824 Jöns Jakob Berzelius J. Berzelius Humphry Davy credea, în 1800, că cuarțul este un element chimic, și nu un compus, iar în 1808, acesta a propus acest fapt. În 1811, Louis-Joseph Gay-Lussac și Louis-Jacques Thénard au preparat siliciul impur, dar Berzelius a reușit să obțină siliciu pur abia în 1824.[64]
13 Aluminiu Aluminium-4.jpg 1825 1825 Hans Christian Ørsted H.C.Ørsted Antoine Lavoisier a prezis, în 1787, că alumina este un oxid al unui element nedescoperit, iar, în 1808, Humphry Davy a încercat să-l producă. Deși acesta nu a reușit să izoleze elementul, a dat sugestia ca numele eventualului element să fie aluminiu. Hans Christian Ørsted a fost primul care a reușit să izoleze aluminiu metalic în anul 1825.[65]
35 Brom Bromine 25ml.jpg 1825 1825 Antoine Jérôme Balard și
Leopold Gmelin
J. Balard și
L. Gmelin
Amândoi savanții au descoperit bromul în toamna anului 1825 din apa mării și au publicat rezultatul anul următor.[66]
90 Toriu Thorium sample 0.1g.jpg 1829 Jöns Jakob Berzelius Berzelius a obținut oxidul unui nou element din thorit. Apoi, acesta a fost denumit toriu.[67]
57 Lantan Lanthanum.jpg 1838 Carl Gustaf Mosander Mosander a descoperit un element nou în oxidul de ceriu și și-a publicat rezultatele referitoare la acesta în 1842. Mai târziu, acesta a arătat că oxidul de lantan conține alte patru elemente.[68]
68 Erbiu Erbium-crop.jpg 1842 Carl Gustaf Mosander În 1842, Mosander a despărțit oxidul de ytriu în două alte metale rare: erbiu și terbiu.[69]
65 Terbiu Terbium-2.jpg 1842 1842 Carl Gustaf Mosander G. Mosander În 1842, Mosander a despărțit oxidul de ytriu în două alte metale rare: erbiu și terbiu.[70]
44 Ruteniu Ruthenium a half bar.jpg 1807 1844 Jedrzej Sniadecki și Karl Ernst Klaus J. Sniadecki Sniadecki a izolat elementul în 1807, dar munca sa nu a fost ratificată. Gottfried Wilhelm Osann a crezut că a descoperit trei metale noi în niște probe de platină provenite din Rusia, iar, în 1844 Karl Karlovich Klaus a confirmat că aici era doar un element nou. Klaus a recunoscut, în cele din urmă, descoperirea ruteniului.[71]
55 Cesiu Cesium.jpg 1860 1882 Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff Carl Setterberg Bunsen și Kirchhoff au fost primii savanți care au sugerat găsirea unui nou element prin analiza spectrală. Aceștia au descoperit cesiul cu ajutorul liniilor spectrale albastre ale elementului, observate într-o probă de apă minerală din Dürkheim.[72] Metalul pur a fost izolat, în cele din urmă, în 1882 de către Setterberg.[73]
37 Rubidiu Rb5.JPG 1861 Robert Bunsen și
Gustav Kirchhoff
Robert Bunsen și Hervesy Bunsen și Kirchhoff au descoperit rubidiul la câteva luni de la descoperirea cesiului; aceștia au observat linia spectrală a elementului în lepidolit. Bunsen n-a obținut niciodată o mostră pură de rubidiu, dar Hervesy a reușit acest lucru.[74]
81 Taliu Thallium pieces in ampoule.jpg 1861 1862 William Crookes Claude-Auguste Lamy Imediat după descoperirea rubidiului, Crookes a găsit o linie verde într-o probă de seleniu. Mai târziu în același an, Lamy a descoperit că elementul era un metal.[75]
49 Indiu Indium wetting glass.jpg 1863 1867 F. Reich și
T. Richter
T. Richter Reich și Richter au identificat indiul în sfalerit, datorită emisiilor spectroscopice indigo-albastre pe care acesta le emitea. Richter a izolat metalul câțiva ani mai târziu.[76]
2 Heliu Helium discharge tube.jpg 1868 1895 Pierre Janssen și Joseph Norman Lockyer Sir William Ramsay,
T. Cleve și
Nils Langlet
Janssen și Lockyer au observat în mod independent o linie galbenă în spectrul solar care nu corespundea existenței niciunui alt element chimic. Câțiva ani mai târziu, Ramsay, Cleve, și Langlet au observat, tot independent, că același element se află în cleveit. Mai târziu, elementul s-a denumit heliu.[77]
Dmitri Ivanowitsh Mendeleev.jpg 1869 Dmitri Mendeleev Dmitri Mendeleev a aranjat cele 63 de elemente cunoscute la aceea vreme în primul Tabel Periodic Modern și a făcute predicții în legătură cu existența altor elemente.
31 Galiu Gallium crystals.jpg 1875 Paul Emile Lecoq de Boisbaudran L. de Boisbaudran Boisbaudran a observat câteva linii de emisie într-un eșantion de blendă provenite de la un eventual element ce corespundea cu cel prezis de Mendeleev în 1871 (eka-aluminiu) și a reușit să izoleze elementul, ulterior, prin electroliză.[78]
70 Yterbiu Ytterbium-3.jpg 1878 Jean Charles Galissard de Marignac Pe 22 octombrie 1878, Marignac a anunțat că a găsit două elemente în oxidul de terbiu: terbiu și yterbiu. Dintre acestea, yterbiul era nou descoperit.[79]
67 Holmiu Holmium2.jpg 1878 Marc Delafontaine Delafontaine a găsit holmiul în samarskit în 1878, iar, anul următor, Per Teodor Cleve a despărțitul oxidul de erbiu în erbiu și alte două elemente: tuliu și holmiu.[80]
69 Tuliu Thulium sublimed dendritic and 1cm3 cube.jpg 1879 1879 Per Teodor Cleve T. Cleve Per Teodor Cleve a despărțitul oxidul de erbiu în erbiu și alte două elemente: tuliu și holmiu.[81]
21 Scandiu Scandium sublimed dendritic and 1cm3 cube.jpg 1879 1879 Lars Fredrik Nilson F. Nilson Nilson a despărțit oxidul de yterbiu în yterbiu pur și un nou element care a aprobat predicția lui Mendeleev în legătura cu existența unui element (eka-bor).[82]
62 Samariu Samarium-2.jpg 1879 1879 Paul Emile Lecoq de Boisbaudran P.E.L. de Boisbaudran Boisbaudran a observat un nou element în samarskit și l-a numit samariu, după numele mineralului.[83]
64 Gadoliniu Gadolinium-4.jpg 1880 1886 Jean Charles Galissard de Marignac F.L. de Boisbaudran Marignac a observat, inițial, un nou element în oxidul de terbiu, iar, mai târziu, Boisbaudran a obținut o mostră pură de gadoliniu din samarskit.[84]
59 Praseodim Praseodymium.jpg 1885 Carl Auer von Welsbach Carl Aurer Von Welsbach a descoperit două elemente distincte noi în oxidul de ceriu: praseodimul și neodimul.[85]
60 Neodim Neodymium2.jpg 1885 Carl Auer von Welsbach Carl Aurer Von Welsbach a descoperit două elemente distincte noi în oxidul de ceriu: praseodimul și neodimul.[86]
66 Disprosiu Dysprosium.jpg 1886 Paul Emile Lecoq de Boisbaudran De Boisbaudran a descoperit disprosiul în oxidul de erbiu.[86]
32 Germaniu Polycrystalline-germanium.jpg 1886 Clemens Winkler În februarie 1886, Winkler a descoperit germaniul în aragonit, acesta fiind eka-siliconul pe care Mendeleev l-a prezis.[87]
9 Fluor Liquid fluorine tighter crop.jpg 1886 1886 Henri Moissan H. Moissan Lavoisier a prezis existența unui element ce se poate obține din acidul fluorhidric, iar între anii 1812 și 1886, multe cercetători au încercat să obțină elementul cu pricina. A fost, în cele din urmă, izolat parțial de către Moissan.[88]
18 Argon Argon discharge tube.jpg 1894 1894 John Strutt, ar treilea Baron Rayleigh și
William Ramsay
Lord Rayleigh și
W. Ramsay
Aceștia au descoperit argonul comparând masa moleculară a azotului preparat prin lichefiere și a azotului preparat prin experimente chimice. Totodată, argonul este primul gaz nobil care a putut fi izolat.[89]
36 Kripton Krypton discharge tube.jpg 1898 1898 William Ramsay și
Morris W. Travers
W. Ramsay și
W. Travers
Pe data de 30 mai 1898, Ramsay a separat un nou gaz nobil din argonul lichid, respectându-se proprietatea punctului de fierbere.[90]
10 Neon Neon discharge tube.jpg 1898 1898 William Ramsay și
Morris W. Travers
W. Ramsay și
W. Travers
În luna iunie a anului 1898, Ramsay a separat un nou gaz nobil din argonul lichid, respectându-se proprietatea punctului de fierbere.[90]
54 Xenon Xenon discharge tube.jpg 1898 1898 William Ramsay și
Morris W. Travers
W. Ramsay și
W. Travers
Pe data de 12 iulie 1898, Ramsay a separat un nou gaz nobil din argonul lichid, respectându-se proprietatea punctului de fierbere.[91]
84 Poloniu 1898 1902 Pierre Curie și
Marie Curie
Willy Marckwald Într-un experiment făcut pe 13 iulie 1898, soții Curie au observat creșterea în radioactivitate din uraniul obținut din pechblendă; mai târziu, ei și-au dat seama că radioactivitatea provenea de la un element chimic nou.[92]
88 Radiu Radium226.jpg 1898 1902 Pierre Curie și
Marie Curie
M. Curie Soții Curie au raportat, pe data de 26 decembrie 1898, că un nou element diferit de poloniu a fost găsit de ei. Mai târziu, Marie Curie l-a izolat din uraninit, denumindu-l radiu.[93]
86 Radon 1898 1910 Friedrich Ernst Dorn William Ramsay și
Robert Whytlaw-Gray
Ernst Dorn a descoperit un gaz radioactiv ce provenea din produsul de dezintegrare al izotopilor radiului; acesta a fost izolat de Ramsay și Gray.[94][95]
89 Actiniu 1899 1899 André-Louis Debierne A.-L. Debierne Debierne a obținut actiniul dintr-o substanță care avea proprietăți similare cu cele ale toriului, provenită din pechblendă.[96]
63 Europiu Europium.jpg 1896 1901 Eugene Demarcay E.Demarçay Demarçay a descoperit liniile spectrale ale europiului în samariu, reușind să-l separe pe acesta câțiva ani mai târziu.[97]
71 Lutețiu Lutetium sublimed dendritic and 1cm3 cube.jpg 1906 1906 Georges Urbain și
Carl Auer von Welsbach
G. Urbain și
C.A. von Welsbach
Georges Urbain și Carl Auer von Welsbach a dovedit că yterbiul vechi conține și alt element, mai târziu denumit lutețiu.[98]
75 Reniu Rhenium single crystal bar and 1cm3 cube.jpg 1908 1908 Masataka Ogawa M. Ogawa Ogawa a găsit reniul în torianit, dar i-a atribuit Z-ul 43 în loc de 75, denumindu-l nipponiu.[99] În 1922, Walter Noddack, Ida Noddack și Otto Berg a anunțat separarea sa din gadolinit și i-a dat numele prezent și azi.[57]
72 Hafniu Hf-crystal bar.jpg 1911 1922 Georges Urbain și Vladimir Vernadsky Dirk Coster și Georg von Hevesy Urbain afirmă că a găsit hafniul în reziduul pământurilor rare, în timp ce Vladimir Vernadsky a descoperit același element în ortit. Însă, nicio afirmație nu a putu fi probată datorită venirii Primului Război Mondial. După război, Coster și Hevesy au redescoperit elementul în analiza spectroscopică cu raze X din zirconiul provenit din Norvegia.[100] Hafniul a fost unul dintre ultimele elemente descoperite cu izotopi stabili.
91 Protactiniu 1913 Oswald Helmuth Göhring și Kasimir Fajans Cei doi savanți au obținut primul izotop al acestui element ce a fost prezis de Mendeleev în 1871 ca un produs de dezintegrare al izotopului de uraniu 238U.[101] Protactiniul a fost izolat inițial de către William Crookes în 1900.[102]
43 Technețiu 1937 1937 Carlo Perrier și Emilio Segrè C. Perrier & E.Segrè Perrier și Segrè au descoperit un element nou într-o probă de molibden ce a fost folosită într-un ciclotron. Existența sa a fost prezisă de Mendeleev în 1871 ca eka-mangan.[103][104]
87 Franciu Pichblende.jpg 1939 1939 Marguerite Perey M. Perey Perey a descoperit franciul în produsul de dezintegrare al izotopului 227Ac.[105] Franciul este ultimul element descoperit în natură, în ciuda faptului că poate fi și sintetizat, deși au mai fost descoperite elemente ce pot fi întâlnite în cantități infime în natură, ca plutoniul, neptuniul și astatinul.
85 Astatiniu 1940 Dale R. Corson,
R. Mackenzie, și
Emilio Segrè
Astatiniul a fost obținut prin bombardarea bismutului cu particule alfa.[106] Mai târziu, s-a determinat că ocurența naturală a astatiniului este foarte mică, adică mai puțin de 25 de  grame în toată scoarța terestră.
93 Neptuniu Neptunium2.jpg 1940 Edwin McMillan și
Philip H. Abelson
Neptuniul a fost obținut prin iradierea uraniului cu neutroni, devenind primul element transuranian descoperit. Numele are legătură cu descoperirea planetei Neptun.[107]
94 Plutoniu Plutonium3.jpg 19401941 Glenn T. Seaborg,
Arthur Wahl,
Joseph W. Kennedy, și
Edwin McMillan
Plutoniul a fost preparat prin bombardarea uraniului cu deuteroni.[108]
95 Americiu Americium microscope.jpg 1944 Glenn T. Seaborg,
Ralph A. James,
Leon O. Morgan, și
Albert Ghiorso
Americiul a fost preparat prin iradierea plutoniului cu neutroni în timpul Proiectului Manhattan.[109]
96 Curiu 1944 Glenn T. Seaborg,
Ralph A. James, și
Albert Ghiorso
Curiul a fost preparat prin bombardarea plutoniului cu particule alfa în timpul Proiectului Manhattan.[110]
61 Promețiu 1942 1945 Chien Shiung Wu,
Emilio G. Segrè, și
Hans Albrecht Bethe
Charles D. Coryell,
Jacob A. Marinsky,
Lawrence E. Glendenin, și
Harold G. Richter
Promețiul a fost probabil preparat în 1942 prin bombardarea neodimului și praseodimului cu neutroni, dar nu s-a putut realiza separarea elementului. Rezultate mai încurajatoare au fost obținute abia în timpul Proiectului Manhattan din 1945.[85]
97 Berkeliu Berkelium.jpg 1949 Stanley G. Thompson,
Albert Ghiorso, și
Glenn T. Seaborg
(University of California, Berkeley)
Berkeliul a fost preparat prin bombardarea americiului cu particule alfa.[111]
98 Californiu Californium.jpg 1950 Stanley G. Thompson,
Kenneth Street, Jr.,
Albert Ghiorso, și
Glenn T. Seaborg
(University of California, Berkeley)
Californiul a fost preparat prin bombardarea curiului particule alfa.[112]
99 Einsteiniu Einsteinium.jpg 1952 1952 Albert Ghiorso și
(Argonne Laboratory,
Los Alamos Laboratory, și
University of California, Berkeley)
Einsteiniul s-a format în prima explozie termonucleară din noiembrie 1952 prin iradierea uraniului cu neutroni. Descoperirea acestuia a fost ținută în secret pentru câțiva ani.[113]
100 Fermiu 1952 Albert Ghiorso și
(Argonne Laboratory,
Los Alamos Laboratory, și
University of California, Berkeley)
Fermiul s-a format în prima explozie termonucleară din noiembrie 1952, prin iradierea uraniului cu neutroni, dar a fost ținut secret pentru câțiva ani.[114]
101 Mendeleeviu 1955 Albert Ghiorso,
Bernard G. Harvey,
Gregory R. Choppin,
Stanley G. Thompson, și
Glenn T. Seaborg
Mendeleeviul a fost preparat prin bombardarea einsteiniului cu heliu.[115]
102 Nobeliu 1958 Albert Ghiorso,
Torbjørn Sikkeland,
J.R. Walton, și
Glenn T. Seaborg
Nobeliul a fost preparat prin bombardarea curiului cu atomi de carbon.[116]
103 Lawrențiu 1961 Albert Ghiorso,
Torbjørn Sikkeland,
Almon E. Larsh, și
Robert M. Latimer
Lawrențiul a fost preparat prin bombardarea californiului cu atomi de bor.[117]
104 Rutherfordiu (Kurceatoviu) 1968 Albert Ghiorso,
Matti Nurmia,
James Andrew Harris,
Kari Eskola, și
Pirkko Eskola
Rutherfordiul a fost preparat prin bombardarea californiului cu atomi de carbon.[118]
105 Dubniu 1970 Albert Ghiorso,
Matti Nurmia,
Kari Eskola,
James Andrew Harris, și
Pirkko Eskola
Dubniul a fost preparat prin bombardarea californiului cu atomi de azot.[119]
106 Seaborgiu 1974 Albert Ghiorso,
J. Michael Nitschke,
Jose Alonso,
Carol Alonso,
Matti Nurmia,
Glenn Seaborg,
Ken Hulet, și
Ronald W. Lougheed
Seaborgiul a fost preparat prin bombardarea izotopului de californiu-249 cu atomi de oxigen.[120]
107 Bohriu 1981 Gottfried Münzenberg și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Bohriul a fost preparat prin bombardarea bismutului cu crom.[121]
109 Meitneriu 1982 Gottfried Münzenberg,
Peter Armbruster și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Meitneriul a fost preparat prin bombardarea bismutului cu atomi de fier.[122]
108 Hassiu 1984 Gottfried Münzenberg,
Peter Armbruster și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Hassiul a fost preparat prin bombardarea plumbului cu atomi de fier.[123]
110 Darmstadtiu 1994 Sigurd Hofmann și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Darmstadtiul a fost preparat prin bombardarea plumbului cu nichel.[124]
111 Roentgeniu 1994 Sigurd Hofmann și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Roentgeniul a fost preparat prin bombardarea bismutului cu nichel.[125]
112 Coperniciu 1996 Sigurd Hofmann și
(Gesellschaft für Schwerionenforschung)
Coperniciul a fost preparat prin bombardarea plumbului cu zinc.[126][127]
114 Fleroviu 1999 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna Ununquadiul a fost preparat prin bombardarea plutoniului cu calciu.[128]
116 Livermoriu 2000 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna Ununhexiul a fost preparat prin bombardarea curiului cu calciu. Pe data de 1 decembrie 2011, s-a propus ca numele său definitiv să fie livermoriu.[129][130]

Descoperiri recente[modificare | modificare sursă]

Descoperiri neconfirmate[modificare | modificare sursă]

Z Nume Anul
descoperirii
Descoperitor Note
118 Ununoctiu 2002 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna și Lawrence Livermore National Laboratory Ununoctiul a fost preparat prin bombardarea californiului cu calciu.[131]
113 Ununtriu 2003 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna și Lawrence Livermore National Laboratory Ununtriul a fost preparat prin dezintegrarea ununpentiului.[132]
115 Ununpentiu 2003 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna și Lawrence Livermore National Laboratory Ununpentiul a fost preparat prin bombardarea americiului cu calciu.[132]
117 Ununseptiu 2010 Joint Institute for Nuclear Research din Dubna și Lawrence Livermore National Laboratory Ununseptiul a fost preparat prin bombardarea berkeliului cu calciu.[133]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Copper History”. Rameria.com. http://www.rameria.com/inglese/history.html. Accesat la 04 03 2012. 
  2. ^ CSA - Discovery Guides, A Brief History of Copper
  3. ^ Gold History”. Bullion.nwtmint.com. http://bullion.nwtmint.com/gold_history.php. Accesat la 04 03 2012. 
  4. ^ The Turquoise Story”. Indianvillage.com. http://indianvillage.com/turquoiseinfo.htm. Accesat la 04 03 2012. 
  5. ^ The History of Lead - Part 3”. Lead.org.au. http://www.lead.org.au/lanv2n3/lanv2n3-22.html. Accesat la 04 03 2012. 
  6. ^ 47 Silver
  7. ^ Silver Facts - Periodic Table of the Elements”. Chemistry.about.com. http://chemistry.about.com/od/elementfacts/a/silver.htm. Accesat la 04 03 2012. 
  8. ^ 26 Iron”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=fe. Accesat la 12 septembrie 2008. 
  9. ^ Notes on the Significance of the First Persian Empire in World History”. Courses.wcupa.edu. http://courses.wcupa.edu/jones/his101%5Cmisc%5Cpersia.htm. Accesat la 04 03 2012. 
  10. ^ History of Carbon and Carbon Materials - Center for Applied Energy Research - University of Kentucky”. Caer.uky.edu. http://www.caer.uky.edu/carbon/history/carbonhistory.shtml. Accesat la 04 03 2012. 
  11. ^ Chinese made first use of diamond”. BBC News. 17 mai 2005. http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/4555235.stm. Accesat la 04 03 2012. 
  12. ^ Ferchault de Réaumur, R-A (1722). L'art de convertir le fer forgé en acier, et l'art d'adoucir le fer fondu, ou de faire des ouvrages de fer fondu aussi finis que le fer forgé (English translation from 1956). Paris, Chicago 
  13. ^ Senese, Fred (9 septembrie 2009). „Who discovered carbon?”. Frostburg State University. http://antoine.frostburg.edu/chem/senese/101/inorganic/faq/discovery-of-carbon.shtm. Accesat la 04 03 2012.  [nefuncțională]
  14. ^ 50 Tin”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=sn. Accesat la 04 03 2012. 
  15. ^ History of Metals”. Neon.mems.cmu.edu. http://neon.mems.cmu.edu/cramb/Processing/history.html. Accesat la 04 03 2012. 
  16. ^ Sulfur History”. Georgiagulfsulfur.com. http://www.georgiagulfsulfur.com/history.htm. Accesat la 04 03 2012. 
  17. ^ Mercury and the environment — Basic facts”. Environment Canada, Federal Government of Canada. 2004. http://www.ec.gc.ca/MERCURY/EN/bf.cfm. Accesat la 04 03 2012. 
  18. ^ Craddock, P. T. et al. (1983), "Zinc production in medieval India", World Archaeology 15 (2), Industrial Archaeology, p. 13
  19. ^ 30 Zinc”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=zn. Accesat la 04 03 2012. 
  20. ^ a b c Periodic Table: Date of Discovery. http://www.chemicalelements.com/show/dateofdiscovery.html. Accesat la 04 03 2012. 
  21. ^ a b c Timeline of Element Discovery. http://chemistry.about.com/library/das/aa030303a.htm. Accesat la 04 03 2012. 
  22. ^ Cotterell, Maurice. (2004). The Terracotta Warriors: The Secret Codes of the Emperor's Army. Rochester: Bear and Company. ISBN 159143033X. Page 102.
  23. ^ 15 Phosphorus”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=p. Accesat la 04 03 2012. 
  24. ^ 27 Cobalt”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=co. Accesat la 04 03 2012. 
  25. ^ 78 Platinum”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=pt. Accesat la 04 03 2012. 
  26. ^ 28 Nickel”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ni. Accesat la 04 03 2012. 
  27. ^ 12 Magnesium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=mg. Accesat la 04 03 2012. 
  28. ^ 01 Hydrogen”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=h. Accesat la 04 03 2012. 
  29. ^ Andrews, A. C. (1968). „Oxygen”. in Clifford A. Hampel. The Encyclopedia of the Chemical Elements. New York: Reinhold Book Corporation. pp. 272 
  30. ^ 08 Oxygen”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=o. Accesat la 04 03 2012. 
  31. ^ Cook, Gerhard A.; Lauer, Carol M. (1968). „Oxygen”. in Clifford A. Hampel. The Encyclopedia of the Chemical Elements. New York: Reinhold Book Corporation. pp. 499–500 
  32. ^ 07 Nitrogen”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=n. Accesat la 04 03 2012. 
  33. ^ 17 Chlorine”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cl. Accesat la 04 03 2012. 
  34. ^ 25 Manganese”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=mn. Accesat la 04 03 2012. 
  35. ^ 56 Barium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ba. Accesat la 04 03 2012. 
  36. ^ 42 Molybdenum”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=mo. Accesat la 04 03 2012. 
  37. ^ 52 Tellurium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=te. Accesat la 04 03 2012. 
  38. ^ IUPAC. „74 Tungsten”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=w. Accesat la 04 03 2012. 
  39. ^ 38 Strontium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=sr. Accesat la 12 septembrie 2008. 
  40. ^ Lavoisier”. Homepage.mac.com. Arhivat din original la 31 octombrie 2002. http://web.archive.org/20021031064543/homepage.mac.com/dtrapp/periodic.f/lavoisier.html. Accesat la 04 03 2012.  [nefuncțională]
  41. ^ Chronology - Elementymology”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/chronology_list.php. Accesat la 12 septembrie 2008. 
  42. ^ Lide, David R., ed (2007–2008). „Zirconium”. CRC Handbook of Chemistry and Physics. 4. New York: CRC Press. pp. 42. 978-0-8493-0488-0. 
  43. ^ M. H. Klaproth (1789). „Chemische Untersuchung des Uranits, einer neuentdeckten metallischen Substanz”. Chemische Annalen 2: 387–403. 
  44. ^ E.-M. Péligot (1842). „Recherches Sur L'Uranium”. Annales de chimie et de physique 5 (5): 5–47. http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k34746s/f4.table. 
  45. ^ Titanium”. Los Alamos National Laboratory. 2004. http://periodic.lanl.gov/elements/22.html. Accesat la 04 03 2012. 
  46. ^ Barksdale, Jelks (1968). The Encyclopedia of the Chemical Elements. Skokie, Illinois: Reinhold Book Corporation. pp. 732–38 "Titanium". LCCCN 68-29938 
  47. ^ Browning, Philip Embury (1917). „Introduction to the Rarer Elements”. Kongl. Vet. Acad. Handl. XV: 137. http://books.google.com/?id=VV5KAAAAMAAJ&pg=PA46&lpg=PA46&dq=Yttrium+discovery. 
  48. ^ Crell Anal. I: 313. 1796. 
  49. ^ 04 Beryllium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=be. Accesat la 05 03 2012. 
  50. ^ 23 Vanadium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=v. Accesat la 05 03 2012. 
  51. ^ 41 Niobium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=nb. Accesat la 05 03 2012. 
  52. ^ 73 Tantalum”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ta. Accesat la 05 03 2012. 
  53. ^ 46 Palladium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=pd. Accesat la 05 03 2012. 
  54. ^ 58 Cerium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ce. Accesat la 05 03 2012. 
  55. ^ 76 Osmium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=os. Accesat la 05 03 2012. 
  56. ^ 77 Iridium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ir. Accesat la 05 03 2012. 
  57. ^ a b 45 Rhodium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=rh. Accesat la 12 septembrie 2008. 
  58. ^ 19 Potassium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=k. Accesat la 05 03 2012. 
  59. ^ a b 11 Sodium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=na. Accesat la 05 03 2012. 
  60. ^ 53 Iodine”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=i. Accesat la 05 03 2012. 
  61. ^ 03 Lithium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=li. Accesat la 08 03 2012. 
  62. ^ 48 Cadmium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cd. Accesat la 08 03 2012. 
  63. ^ 34 Selenium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=se. Accesat la 08 03 2012. 
  64. ^ 14 Silicon”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=si. Accesat la 08 03 2012. 
  65. ^ 13 Aluminium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=al. Accesat la 08 03 2012. 
  66. ^ 35 Bromine”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=br. Accesat la 08 03 2012. 
  67. ^ 90 Thorium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=th. Accesat la 08 03 2012. 
  68. ^ 57 Lanthanum”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=la. Accesat la 09 03 2012. 
  69. ^ 68 Erbium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=er. Accesat la 12 septembrie 2008. 
  70. ^ 65 Terbium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=tb. Accesat la 08 03 2012. 
  71. ^ 44 Ruthenium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ru. Accesat la 08 03 2012. 
  72. ^ 55 Caesium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cs. Accesat la 08 03 2012. 
  73. ^ Ceasium
  74. ^ 37 Rubidium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=rb. Accesat la 08 03 2012. 
  75. ^ 81 Thallium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=tl. Accesat la 08 03 2012. 
  76. ^ 49 Indium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=in. Accesat la 05 03 2012. 
  77. ^ 02 Helium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=he. Accesat la 09 03 2012. 
  78. ^ 31 Gallium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ga. Accesat la 09 03 2012. 
  79. ^ 70 Ytterbium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=yb. Accesat la 05 03 2012. 
  80. ^ 67 Holmium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ho. Accesat la 05 03 2012. 
  81. ^ 69 Thulium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=tm. Accesat la 05 03 2012. 
  82. ^ 21 Scandium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=sc. Accesat la 05 03 2012. 
  83. ^ 62 Samarium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=sm. Accesat la 05 03 2012. 
  84. ^ 64 Gadolinium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=gd. Accesat la 05 03 2012. 
  85. ^ a b 59 Praseodymium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=pr. Accesat la 05 03 2012. 
  86. ^ a b 60 Neodymium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=nd. Accesat la 05 03 2012. 
  87. ^ 32 Germanium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ge. Accesat la 05 03 2012. 
  88. ^ 09 Fluorine”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=f. Accesat la 05 03 2012. 
  89. ^ 18 Argon”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ar. Accesat la 06 03 2012. 
  90. ^ a b 10 Neon”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ne. Accesat la 06 03 2012. 
  91. ^ 54 Xenon”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=xe. Accesat la 06 03 2012. 
  92. ^ 84 Polonium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=po. Accesat la 07 03 2012. 
  93. ^ 88 Radium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ra. Accesat la 07 03 2012. 
  94. ^ Partington, J. R. (1 mai 1957). „Discovery of Radon”. Nature 179 (4566): 912. doi:10.1038/179912a0. Bibcode1957Natur.179..912P. 
  95. ^ Ramsay, W.; Gray, R. W. (1910). „La densité de l'emanation du radium”. Comptes rendus hebdomadaires des séances de l'Académie des sciences 151: 126–128. http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k31042/f126.table. 
  96. ^ 89 Actinium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ac. Accesat la 08 03 2012. 
  97. ^ 63 Europium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=eu. Accesat la 08 03 2012. 
  98. ^ 71 Lutetium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=lu. Accesat la 08 03 2012. 
  99. ^ http://www.maik.ru/abstract/radchem/0/radchem0535_abstract.pdf
  100. ^ 72 Hafnium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=hf. Accesat la 09 03 2012. 
  101. ^ 91 Protactinium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=pa. Accesat la 09 03 2012. 
  102. ^ Emsley, John (2001). Nature's Building Blocks (ed. (Hardcover, First Edition)). Oxford University Press. pp. 347. ISBN 0-19-850340-7 
  103. ^ 43 Technetium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=tc. Accesat la 09 03 2012. 
  104. ^ History of the Origin of the Chemical Elements and Their Discoverers (Istoria și originea elementelor chimice și descoperirea lor), Individual Element Names and History, "Technețiu"
  105. ^ 87 Francium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=fr. Accesat la 08 03 2012. 
  106. ^ 85 Astatine”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=at. Accesat la 08 03 2012. 
  107. ^ 93 Neptunium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=np. Accesat la 08 03 2012. 
  108. ^ 94 Plutonium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=pu. Accesat la 07 03 2012. 
  109. ^ 95 Americium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=am. Accesat la 07 03 2012. 
  110. ^ 96 Curium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cm. Accesat la 07 03 2012. 
  111. ^ 97 Berkelium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=bk. Accesat la 07 03 2012. 
  112. ^ 98 Californium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cf. Accesat la 07 03 2012. 
  113. ^ 99 Einsteinium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=es. Accesat la 08 03 2012. 
  114. ^ 100 Fermium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=fm. Accesat la 07 03 2012. 
  115. ^ 101 Mendelevium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=md. Accesat la 07 03 2012. 
  116. ^ 102 Nobelium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=no. Accesat la 07 03 2012. 
  117. ^ 103 Lawrencium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=lr. Accesat la 07 03 2012. 
  118. ^ 104 Rutherfordium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=rf. Accesat la 07 03 2012. 
  119. ^ 105 Dubnium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=db. Accesat la 07 03 2012. 
  120. ^ 106 Seaborgium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=sg. Accesat la 07 03 2012. 
  121. ^ 107 Bohrium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=bh. Accesat la 07 03 2012. 
  122. ^ 109 Meitnerium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=mt. Accesat la 07 03 2012. 
  123. ^ 108 Hassium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=hs. Accesat la 07 03 2012. 
  124. ^ 110 Darmstadtium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=ds. Accesat la 07 03 2012. 
  125. ^ 111 Roentgenium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=rg. Accesat la 07 03 2012. 
  126. ^ 112 Copernicium”. Elements.vanderkrogt.net. http://elements.vanderkrogt.net/element.php?sym=cn. Accesat la 07 03 2012. 
  127. ^ Discovery of the Element with Atomic Number 112”. www.iupac.org. 26 iunie 2009. http://www.iupac.org/web/nt/2009-06-26_Uub. Accesat la 07 03 2012. 
  128. ^ Oganessian, Yu. Ts.; Utyonkov, V. K.; Lobanov, Yu. V.; Abdullin, F. Sh.; Polyakov, A. N.; Shirokovsky, I. V.; Tsyganov, Yu. S.; Gulbekian, G. G. et al. (1 octombrie 1999). „Synthesis of Superheavy Nuclei in the 48Ca + 244Pu Reaction”. Physical Review Letters 83 (16): 3154. doi:10.1103/PhysRevLett.83.3154. Bibcode1999PhRvL..83.3154O. 
  129. ^ Oganessian, Yu. Ts.; Utyonkov, V. K.; Lobanov, Yu. V.; Abdullin, F. Sh.; Polyakov, A. N.; Shirokovsky, I. V.; Tsyganov, Yu. S.; Gulbekian, G. G. et al. (2000). „Observation of the decay of 292116”. Physical Review C 63: 011301. doi:10.1103/PhysRevC.63.011301. Bibcode2001PhRvC..63a1301O. 
  130. ^ http://www.voceabasarabiei.net/stiri/stiinta/19158-dou-noi-elemente-urmeaz-s-fie-introduse-in-tabelul-lui-mendeleev
  131. ^ Oganessian, Yu. Ts.; Utyonkov, V. K.; Lobanov, Yu. V.; Abdullin, F. Sh.; Polyakov, A. N.; Sagaidak, R. N.; Shirokovsky, I. V.; Tsyganov, Yu. S. et al. (2006). „Synthesis of the isotopes of elements 118 and 116 in the 249Cf and 245Cm+48Ca fusion reactions”. Physical Review C 74 (4): 044602. doi:10.1103/PhysRevC.74.044602. Bibcode2006PhRvC..74d4602O. 
  132. ^ a b Oganessian, Yu. Ts.; Utyonkov, V. K.; Dmitriev, S. N.; Lobanov, Yu. V.; Itkis, M. G.; Polyakov, A. N.; Tsyganov, Yu. S.; Mezentsev, A. N. et al. (2005). „Synthesis of elements 115 and 113 in the reaction 243Am + 48Ca”. Physical Review C 72 (3): 034611. doi:10.1103/PhysRevC.72.034611. Bibcode2005PhRvC..72c4611O. 
  133. ^ Oganessian, Yu. Ts.; Abdullin, F. Sh.; Bailey, P. D.; Benker, D. E.; Bennett, M. E.; Dmitriev, S. N.; Ezold, J. G.; Hamilton, J. H. et al. (1 aprilie 2010). „Synthesis of a New Element with Atomic Number Z=117”. Physical Review Letters 104 (14): 142502. doi:10.1103/PhysRevLett.104.142502. PMID 20481935. Bibcode2010PhRvL.104n2502O. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Axente Sever Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, Ed.Albatros, Bucuresti, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Listă de calitate Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.