Asteroid

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

NEAR-Foto Asteroidul (433) Eros

Un asteroid este un corp ceresc ale cărui dimensiuni variază de la câteva zeci de metri pâna la ordinul kilometrilor şi care orbitează în jurul Soarelui. Asteroizii fac parte din sistemul solar şi nu sunt sateliţi ai vreunei planete. Se presupune că asteroizii sunt fragmente ale sistemului solar care, însă, pe parcursul evoluţiei acestuia, nu s-au regrupat, aşa cum s-a întâmplat cu planetele.

Cuprins

1 Observarea cu ochiul liber a asteroizilor
2 Descoperirea primilor asteroizi
3 Asteroizi cunoscuţi
4 Traiectorie de ciocnire

[modifică] Observarea cu ochiul liber a asteroizilor

Deşi s-a reuşit identificarea a zeci de mii de asteroizi, ei rămân aproape imposibil de remarcat cu ochiul liber, fiind prea prea puţin luminoşi. Asteroidul 4 Vesta este o excepţie, el fiind singurul observabil fără aparate optice (dar numai din când în când), deşi luminozitatea sa nu este prea mare.

Un asteroid arată pe cerul nocturn la fel ca şi o stea mai puţin strălucitoare. Cel mai bun mijloc de a găsi asteroizi cu binoclul sau cu telescopul este observarea cerului înstelat mai multe nopţi la rând şi detectarea punctelor luminoase care se deplasează în raport cu fundalul fix. Unele cataloage repertoriază poziţia asteroizilor; în aceste cazuri ei sunt mai uşor de localizat.

[modifică] Descoperirea primilor asteroizi

Astronomii au neglijat mult timp studiul asteroizilor. Omenirea îi cunoaşte de mai bine de 200 de ani, dar ei erau consideraţi drept produse neimportante din sistemul solar. Astăzi se ştie că asteroizii sunt o cheie importantă pentru înţelegerea formării sistemului solar, şi de aceea astronomii se interesează mult pentru ei.

Primul asteroid a fost descoperit din pura întâmplare de către Giuseppe Piazzi, director, la epoca respectivă, al observatorului astronomic din Palermo, în Sicilia. In ajunul acelui an nou 1801, acesta observa constelaţia Taurului, când detectă un obiect neidentificat deplasându-se foarte lent pe fondul cerului. Îi urmări deplasarea timp de câteva nopţi. Colegul sau Carl Friedrich Gauss utilizã aceste observaţii pentru a determina distanţa exactă a lor pâna la Pământ. Calculele sale au poziţionat noul astru între planetele Marte şi Jupiter. Piazzi le numi Ceres, dupa numele zeităţii greceşti care face să iasă seva din pământ şi să crească primele fire ale primăverii.

[modifică] Asteroizi cunoscuţi

Nume	Recunoaştere
Ceres, Pallas, Vesta, Hygiea	Cunoscuţi ca "Cei 4 mari"
Ceres	Cel mai mare cunoscut - 940 km - si primul descoperit (1801) de astronomul italian Giuseppe Piazzi. De fapt Ceres nu e un asteroid; recent el a fost reclasificat drept planetă pitică.
Spock	Botezat după personajul din Star Trek
Ida	Are propriul său satelit Dactyl
323 Brucia	Primul fotografiat (1819)
Gaspra	Primul fotografiat de o sondă (1991, Galileo)

[modifică] Traiectorie de ciocnire

Deşi majoritatea asteroizilor nu sunt un pericol pentru Pământ, circa 2 000 de asteroizi mari (de 1 km sau mai mult) se apropie sau intersectează orbita terestră. Sunt numiţi oficial NEA: Near-Earth-Asteroids (asteroizi aproape de Pământ).

Sistemul solar

v • d • m