Meteorit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Meteorit feros (cu masa de 8 kg)
Meteorit pietros (chondrită)

Meteoriții sunt obiecte de proveniență extraterestră ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Există trei mari categorii de meteoriți:

  • meteoriți pietroși, sau „aerolitici”, care sunt cei mai comuni și sunt formați din piroxen, olivină și plagioclazi, minerale silicioase și o oarecare cantitate de nichel-fier. Aceștia se subdivid în chondrite și achondrite.
  • meteoriți feroși, sau „siderolitici”, care sunt compuși în cea mai mare parte din aliaje nichel-fier.
  • meteoriți micști, sau „pietroși-feroși”, ca de exemplu pallasitele, sunt rari și conțin amestecuri de silicați și aliaj nichel-fier.

Unii meteoroizi (din a căror ardere incompletă provin meteoriții) s-au putut forma și în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numește meteor (A nu se confunda cu meteorism!). Fragmentele de cometă pot avea o energie de ciocnire asemănătoare cu cea a fragmentelor de asteroizi, dar zboară cu o viteză mult mai mare și sunt mult mai mici. Din această cauză pe Pământ încă nu au fost găsite resturi de comete, ci numai resturi de asteroizi.

Cazuri de meteoriți tereștri[modificare | modificare sursă]

Mulți meteoroizi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există însă și cazuri în care meteoroizii mari și chiar gigantici au intrat în atmosfera Pământului, nearzând complet și rezultând astfel meteoriții. Așa s-a întâmplat cu meteoritul Chicxulub (cuvânt din limba yucatec-maya care se pronunță /tʃʼik.ʃu.luɓ/, v. AFI), care a căzut pe Pământ acum circa 65 milioane de ani și a provocat printre altele un crater de 180 km în diametru cunoscut sub denumirea de craterul Chicxulub. Mărimea meteoroidului care a intrat în atmosferă se apreciază că ar fi fost de cel puțin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei Yucatán și de orașul Chicxulub din Mexic. Craterul de sub mare a stat îngropat în sedimente pietroase, din care cauză el nu a suferit erodări naturale și s-a păstrat foarte bine până în zilele noastre. Se crede că ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pământ a fost cauza dispariției dinozaurilor.[necesită citare]

Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci acum circa 100 de ani, în Siberia centrală — în taiga (60° 55’ nord, 101° 57’ est). Explozia a doborât copaci numeroși, distrugând păduri cu o suprafață de circa 2.000 km2. Fenomenul Tunguska nu este încă elucidat, negăsindu-se încă resturi din meteorit, și nici urmele unui crater. Cea mai răspândită teorie susține că acesta a fost un corp solid (o stâncă) cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forță echivalentă cu aproximativ 10-15 megatone de trinitrotoluen (ceea ce corespunde la circa 1.000 de bombe atomice Hiroșima), la aproximativ 6 km deasupra solului. Explozia nu a produs victime umane, deoarece zona este aproape pustie, însă o asemenea explozie ar putea distruge în întregime chiar și un oraș de mărimea Bucureștiului. Actualmente (2008) este cercetat micul lac Ceco din apropierea epicentrului exploziei, care ar putea să fi luat naștere chiar în craterul căutat.

Craterele care se găsesc pe Lună sunt datorate tot meteoriților, dar din cauza lipsei atmosferei, nu există eroziune care să le estompeze cu timpul, așa cum se întâmplă pe Pământ.

Zone de impact ale meteoriților[modificare | modificare sursă]

Pe Pământ există în jur de 150 asemenea structuri confirmate.

Crater Locație Diametru (km) Vârstă (mil.ani)
Craterul Vredefort Africa de Sud 250 1970
Acraman Australia de Sud 160 600
Sudbury Ontario, Canada 140 1840
Popigai Rusia 100 39
Manicougan Quebec, Canada 70 210
Craterul Kara Rusia 50 57
Manson Iowa, SUA 35 70
Craterul Steen River Alberta, Canada 25 95
Nördlinger Ries Germania 24 15

Origini[modificare | modificare sursă]

Mare parte din cei 22.000 de meteoriți găsiți pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare că provin de pe Lună, și numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete.[necesită citare]

Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiți meteoriți sunt cele deschise, cum sunt câmpurile de gheață și deșerturile, unde nu au fost îngropați de sedimente sau roci, acoperiți de vegetație sau îngropați sub construcții. Numai în Antarctica au fost colecționate 17.000 de eșantioane de meteoriți.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cratere de impact

Multimedia