George Pruteanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George-Mihail Pruteanu (n. 15 decembrie 1947, Bucureşti, d. 27 martie 2008, Bucureşti) a fost un conferenţiar universitar, politician şi critic literar român.
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Tatăl lui, Paul Pruteanu, a fost medic şi profesor universitar, cercetând istoria medicinei din Moldova. Mama lui, Sofia Pruteanu, a fost funcţionară. George Pruteanu a studiat literatura la universităţile din Iaşi şi Bucureşti, obţinând ulterior titlul de doctor în filosofie. Începând cu anul 1972 el a scris articole şi eseuri pentru diverse reviste literare, ca de exemplu Convorbiri literare, Cronica, România literară, Contemporanul.
După Revoluţia din anul 1989 a continuat să lucreze ca jurnalist şi critic literar[1] pentru reviste/ziare ca Expres, Evenimentul Zilei, Dilema. Între 1995 şi 1999 el a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de 5 minute despre folosirea corectă a limbii române ("Doar o vorbă să-ţi mai spun"),[2] care a fost prezentat mai întâi la Tele 7 ABC (1995),[3] apoi la ProTV (1995-1996), iar ulterior, cu denumirea "Doar o vorbă săţ-i mai spun", la TVR1[4] (1997-1999 şi din nou în 2006). Rubrică de cronică literară[5] în "Dilema". Rubrica "Veto" (publicistică pe teme cultural-politice)[6] în Curentul[7]
În 1996 a fost ales ca senator[8] de Constanţa al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat în Senatul României. A demisionat din PNŢCD în 1998. În 2000 a fost ales din nou, de această dată în Bistriţa-Năsăud ca membru al Partidului Social Democrat. În 2003 a demisionat din PSD şi s-a alăturat Partidului România Mare, candidând pentru Senat din partea Sucevei.
Pruteanu a introdus un proiect de lege în 1997, devenit cunoscut ca "Legea Pruteanu"[9], care cerea ca toate textele publice (inclusiv reclamele) în limbi străine să conţină şi traducerea în română. Legea a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi adoptată de parlament în 2004 într-o variantă modificată, care nu conţine sancţiunile prevăzute în proiectul iniţial (Legea 500/2004).[10]
Pruteanu a criticat industria mediatică de divertisment din România, în special referitor la programele de calitate scăzută[11] şi la manele, pe care el le-a numit "un gunoi".
George Pruteanu a decedat la 27 martie 2008 la Bucureşti în urma unui infarct miocardic şi este îngropat în cimitirul Bellu.[12]
[modifică] Lucrări
Este autorul a cinci cărţi şi traducător:[13]
- Petru Dumitriu: Pactul cu diavolul (1995)
- Partidul şi partida – atitudini politice (2000)
- Cronica unei mari dezamăgiri – O istorie mediatică (2000)
- Feldeinţa călinesciană – studiu monografic (2001);
- Elemente esenţiale de tehnică mediatică (2002)
- Traducerea Divinei Comedii a lui Dante în limba română.[14]
[modifică] Note
- ^ Critic literar pruteanu.ro
- ^ Doar o vorbă să-ţi mai spun - Aprecieri critice pruteanu.ro
- ^ Voi realiza din nou emisiunea Doar o vorbă să-ţi mai spun... Interviu acordat revistei Exces, nr. 35-36, iul.aug. 2000
- ^ TVR regretă dispariţia lui George Pruteanu tvr.ro, 28 martie 2008
- ^ Cronici literare pruteanu.ro
- ^ Veto pruteanu.ro
- ^ Manele cu CNSAS şi CC Curentul, ciclu de articole.
- ^ Senator pruteanu.ro
- ^ legea Pruteanu pruteanu.ro
- ^ Legea "Pruteanu" intră în vigoare la 17 decembrie Adevărul, 19 noiembrie 2004
- ^ Programe de calitate scăzută pruteanu.ro
- ^ George Pruteanu va fi înmormântat duminică, la Cimitirul Bellu Mediafax, 29 martie 2008
- ^ A murit apărătorul limbii române Gândul, 28 martie 2008
- ^ Dante: Infernul (trad. G.P.) pruteanu.ro
