Michael E. DeBakey

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Michael E. DeBakey, 2002

Michael E. DeBakey (n. 7 septembrie 1908, Lake Charles, Louisiana; d. 11 iulie 2008, Houston, Texas) a fost un chirurg cardiac nord american, care a perfecționat aparatul cardio-pulmonar (Cardiopulmonary bypass (CPB)) și este primul care a implantat unui bolnav cardiac, în anul 1966, o inimă artificială. DeBakey este forma scrisă a numelui „De Bakey”, nume sub care el a publicat o serie de articole de medicină.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Michael Ellis DeBakey s-a născut în 1908, având numele de „Michel Dabaghi”, fiul lui Shaker și Raheeja Dabaghi, ulterior își va schimba numele cu intonație engleză, părinții lui fiind libanezi, care au emigrat în SUA. Studiile medicale le-a terminat în anul 1948 la „Tulane University” din New Orleans, an când se înrolează ca medic pe front, fiind numit directorul „Surgical's Consultant Division U.S. Army”, în anul 1969 fiind redenumit "DeBakey Hospital". Această etapă a vieții sale a fost ecranizată în filmul-sezonier „(M.A.S.H.)[necesită citare]. Dup-aceea el va ocupa funcția de conducere a colegiului medical „Baylor College of Medicine” iar în același an primește onorul „National Medal for Medicine”.

Activitate[modificare | modificare sursă]

Michael E. DeBakey a condus în anul 1996 o echipă internațională de chirurgi care l-a operat pe cord pe președintele rus Boris Ielțîn, intervenția fiind considerată un semi-succes. De-a lungul timpului el a utilizat procedee proprii și instrumente medicale pentru chirurgie vasculară.

El constituie în anul 1968 F.B.R. initial (Foundation for Biomedical Research) ca paravan pe lângă autoritatea federală americană (U.S. Gov.) de cercetare în Bioinginerie experimentală pe animale. Elly Debakey a potolit vocile de instigare la cercetări pe animale maltratate și a celor în viață, luând partea animalelor bolnave ce au deasemenea dreptul la viață, cu beneficii pentru sănătatea statelor americane (Utah și Minnesota). Cu un prilej el a declarat contextual:

” Viitorul cercetărilor în Bio-inginerie, și în cercetarea pentru binele oamenilor s-ar compromite dacă niciun adăpost de animale din Utah nu eliberează animale gratis. Așa o cere practica pentru cercetare medicală.” Format:Web cite.

Mai departe, Autorul Elizabeth Hecht a vorbit despre partea :

” Acei cercetători veterinari și medici oftalmologi care pretind ca-ntreprind cercetari medicamentoase pe animale în laboratoarele universității Utah le pasă de ele ca oricare dintre noi [nota.red. "adica ei"]. Ei zic cum ca un respect empatic pentru viața celor bolnave și handicapate ii face să experimenteze, deși greoi, ca să le scape de boală.”1

Note[modificare | modificare sursă]