Petrila
 |
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
| Petrila | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Petrila
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Hunedoara | ||
|
|
|||
| Localități componente | Câmpa, Jieț, Răscoala, Tirici | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ilie Păducel (PD-L, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Altitudine | 675 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 25.840 locuitori | ||
| - Densitate | 83 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Orașul Petrila | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Petrila este un oraș din județul Hunedoara, Transilvania, România. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493.
Cuprins |
Date geografice[modificare]
Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la est de masivul Șurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroșani.
Clima[modificare]
Umezeala aerului este relativă, media lunară a umezelii aerului fiind mai ridicată în sezonul rece (84-88%) și mai scăzută în cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se înregistrează în intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasa este luna iunie cu 120-140 ml în medie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici.
Istoric[modificare]
La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X) [sursă?], cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în 1501, lânga acestea se amintește Kaprisowar (Căprișoara), în Vulcan, ca fiindu-i proprietăți "ab antiquo". Chiar și mai înainte, în jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O data cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui.
Obiective turistice[modificare]
- Rezervațiile naturale “Cheile Jiețului” (10 ha) și "Cheile Taia" (2 ha).
Obiectiv memorial[modificare]
- Monumentul Eroilor Români. Opera comemorativă, înaltă de 3 m, a fost amenajată ca „Un omagiu eroilor necunoscuți, morți pentru patrie“. Are forma unui templu, fiind compusă din piatră și beton.
Demografie[modificare]
La recensământul din 2002, populația totală era de 25.840 locuitori[2], dintre care:
- Români: 23.668 (91,59 %)
- Maghiari: 1.905 (7,37 %)
- Romi: 153 (0,59%)
- Alții: 0,55%
Evoluția populației la recensăminte: 
Resursele subsolului[modificare]
Suprafața totală a stratelor purtătoare de cărbune din Bazinul Văii Jiului care prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 km². Cărbunii de aici sunt de vârstă terțiară și se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii din Bazinul Văii Jiului, considerați în trecut drept cărbuni bruni, potrivit clasificării internaționale în vigoare, sunt repartizați astăzi la grupa huilei.
Personalități[modificare]
- Ludovic Bács (n. 1930), dirijor, compozitor, instrumentist (violă) și profesor de dirijat orchestră
- Josef Kappl (n. 1950), compozitor, basist, membru al trupei Phoenix.
- Ion Dezideriu Sîrbu (1919-1989), romancier, eseist, filosof, profesor de filosofie
Vezi și[modificare]
Note[modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Petrila, Hunedoara”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=1987&localitate_id=1998.
- ^ Structura etnografică a României
Legături externe[modificare]
- CA ÎN VESTUL SĂLBATIC/ "Cărbunarii" – corbi pe hoitul de cărbune, 28 februarie 2009, Ionela Gavriliu, Jurnalul Național
- 26 iulie 2004: Petrila - Tinuturile stapanite de momarlani, 26 iulie 2004, Magda Colgiu, Jurnalul Național
- 28 iulie 2004: Petrila - Eroii din august 1977 mor de foame, 28 iulie 2004, Sorin Anghel, Jurnalul Național
- 28 iulie 2004: Petrila - Straja a ajuns un kitsch montan, 28 iulie 2004, Adrian Mogos, Jurnalul Național
- 28 iulie 2004: Petrila - Ortacii campioni la bile, 28 iulie 2004, Magda Colgiu, Sorin Anghel, Jurnalul Național
- 27 iulie 2004: Petrila - "Nu exista viitor", 27 iulie 2004, Andreea Tudorica, Sorin Anghel, Magda Colgiu, Jurnalul Național
- 27 iulie 2004: Petrila - Ortacii, in pragul abstinentei, 27 iulie 2004, Silviu Sergiu, Jurnalul Național
- 26 iulie 2004: Petrila - Simbolul minerului din Valea Jiului se stinge, 26 iulie 2004, Andreea Tudorica, Jurnalul Național
- [1], ValeaJiului.org (portal informare)
|
|||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
