Premiul Nobel pentru Pace

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Premiul Nobel pentru pace este unul din cele cinci premii Nobel instituite prin testament de inventatorul şi industriaşul suedez Alfred Nobel. Este singurul premiu care se decernează în Norvegia, la Oslo, de către un comitet în exclusivitate norvegian, format din 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Toate celelalte premii Nobel se decernează în Suedia, la Stockholm, de către autorităţi suedeze.

Motivul pentru care acest premiu este decernat în Norvegia şi nu în Suedia este următorul: la moartea lui Alfred Nobel (10 decembrie 1896), Norvegia era încă într-o uniune cu Suedia, aceasta din urmă având rolul conducător în politica externă. Nobel a crezut de aceea că şansa unei corupţii politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare.

În testament, Nobel a cerut ca cei cărora li se decernează premiul pentru pace să îndeplinească cel puţin una din următoarele trei cerinţe: să lucreze pentru „reducerea forţelor militare”, pentru „organizarea de congrese ale păcii” şi pentru „înfrăţirea între popoare”.^[1]

Premiul a fost acordat pentru prima oară în anul 1901 şi apoi anual, cu două perioade de întrerupere, în timpul celor două Războaie Mondiale între anii 1914 – 1916 şi 1939 – 1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972.

Este de remarcat faptul că, spre sfârşitul fiecărui Război Mondial, Premiul Nobel pentru Pace, a fost decernat Comitetului Internaţional de Cruce Roşie în ani 1917 şi 1944.

[modifică] Laureaţii Premiului Nobel pentru Pace

• 2009  – Barack Obama
• 2008  – Martti Ahtisaari
• 2007  – Al Gore şi Comisia ONU pentru climat (Giec)
• 2006  – Muhammad Yunus şi Grameen Bank
• 2005  – Mohammed El Baradei şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
• 2004  – Wangari Maathai
• 2003  – Shirin Ebadi
• 2002  – Jimmy Carter
• 2001  – Organizaţia Naţiunilor Unite şi Kofi Annan
• 2000  – Kim Dae-jung
• 1999  – Médecins Sans Frontières
• 1998  – John Hume, David Trimble
• 1997  – International Campaign to Ban Landmines, Jody Williams
• 1996  – Carlos Filipe Ximenes Belo, José Ramos-Horta
• 1995  – Pugwash Conferences on Science and World Affairs, Joseph Rotblat
• 1994  – Yasser Arafat, Şimon Peres, Iţhak Rabin
• 1993  – Frederik de Klerk, Nelson Mandela
• 1992  – Rigoberta Menchú Tum
• 1991  – Aung San Suu Kyi
• 1990  – Mihail Gorbaciov
• 1989  – Al 14-lea Dalai Lama
• 1988  – United Nations Peacekeeping Forces
• 1987  – Óscar Arias Sánchez
• 1986  – Elie Wiesel
• 1985  – International Physicians for the Prevention of Nuclear War
• 1984  – Desmond Tutu
• 1983  – Lech Wałęsa
• 1982  – Alfonso García Robles, Alva Myrdal
• 1981  – Office of the United Nations High Commissioner for Refugees
• 1980  – Adolfo Pérez Esquivel
• 1979  – Maica Tereza
• 1978  – Anwar al-Sadat, Menachem Beghin
• 1977  – Amnesty International
• 1976  – Mairead Corrigan, Betty Williams
• 1975  – Andrei Saharov
• 1974  – Seán MacBride, Eisaku Sato
• 1973  – Lê Ðức Thọ, Henry Kissinger
• 1971  – Willy Brandt
• 1970  – Norman Borlaug
• 1969  – Organizaţia Internaţională a Muncii
• 1968  – René Cassin
• 1965  – UNICEF
• 1964  – Martin Luther King
• 1963  – Peac International Committee of the Red Cross, League of Red Cross Societies
• 1962  – Linus Pauling
• 1961  – Dag Hammarskjöld
• 1960  – Albert Lutuli
• 1959  – Philip Noel-Baker
• 1958  – Georges Pire
• 1957  – Lester Bowles Pearson
• 1954  – Office of the United Nations High Commissioner for Refugees
• 1953  – George C. Marshall
• 1952  – Albert Schweitzer
• 1951  – Léon Jouhaux
• 1950  – Ralph Bunche
• 1949  – Lord Boyd Orr
• 1947  – Friends Service Council, American Friends Service Committee
• 1946  – Emily Greene Balch, John R. Mott
• 1945  – Cordell Hull
• 1944  – Comitetul Internaţional de Cruce Roşie (abreviere CICR)
• 1938  – Nansen International Office for Refugees
• 1937  – Robert Cecil
• 1936  – Carlos Saavedra Lamas
• 1935  – Carl von Ossietzky
• 1934  – Arthur Henderson
• 1933  – Sir Norman Angell
• 1931  – Jane Addams, Nicholas Murray Butler
• 1930  – Nathan Söderblom
• 1929  – Frank B. Kellogg
• 1927  – Ferdinand Buisson, Ludwig Quidde
• 1926  – Aristide Briand, Gustav Stresemann
• 1925  – Sir Austen Chamberlain, Charles Gates Dawes
• 1922  – Fridtjof Nansen
• 1921  – Hjalmar Branting, Peace, Christian Lange
• 1920  – Léon Bourgeois
• 1919  – Woodrow Wilson
• 1917  – Comitetul Internaţional de Cruce Roşie (acronim CICR)
• 1913  – Henri La Fontaine
• 1912  – Elihu Root
• 1911  – Tobias Asser, Peace, Alfred Fried
• 1910  – Biroul Internaţional Permanent pentru Pace
• 1909  – Auguste Beernaert, Paul Henri d'Estournelles de Constant
• 1908  – Klas Pontus Arnoldson, Fredrik Bajer
• 1907  – Ernesto Teodoro Moneta, Louis Renault
• 1906  – Theodore Roosevelt
• 1905  – Bertha von Suttner
• 1903  – Institute of International Law
• 1902  – Élie Ducommun, Albert Gobat
• 1901  – Henri Dunant, Frédéric Passy

[modifică] Legături externe

• Nobels Fredspris „Site oficial”
• All Nobel Peace Prize Laureates - http://nobelprize.org „Toti laureaţi al Premiul Nobel pentru Pace”
• Nobel Prize winners by category (peace) - www.britannica.com Premiul Nobel pentru Pace la Encyclopædia Britannica

[modifică] Note

Premii Nobel

Ştiinţe

Chimie | Fiziologie sau Medicină | Fizică

Premiul Nobel pentru Literatură | Premiul Nobel pentru Economie | Premiul Nobel pentru Pace