Paști
Paștele (latină pascha; ebraică פסח, pronunțat pessach pentru Paștele evreiesc,ebraică פסחא, în forma arameică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile creștine; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.
Cuprins |
Etimologie [modificare]
Cuvântul Paști (acceptat și ca Paște) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”), poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșire XII, 27), care se prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaică - Paskha פסחא (folosită până azi în ebraică pentru a denumi Paștele creștin) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de coincidență cronologică.[1]
O altă interpretare, speculativă, bazată pe limbile greacă și latină, și răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:
- germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
- engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din engleza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la romani Aurora.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a străluci
Paștele creștin [modificare]
| Anul | Catolic | Ortodox |
|---|---|---|
| 2000 | 23 aprilie | 30 aprilie |
| 2001 | 15 aprilie | |
| 2002 | 31 martie | 5 mai |
| 2003 | 20 aprilie | 27 aprilie |
| 2004 | 11 aprilie | |
| 2005 | 27 martie | 1 mai |
| 2006 | 16 aprilie | 23 aprilie |
| 2007 | 8 aprilie | |
| 2008 | 23 martie | 27 aprilie |
| 2009 | 12 aprilie | 19 aprilie |
| 2010 | 4 aprilie | |
| 2011 | 24 aprilie | |
| 2012 | 8 aprilie | 15 aprilie |
| 2013 | 31 martie | 5 mai |
| 2014 | 20 aprilie | |
| 2015 | 5 aprilie | 12 aprilie |
| 2016 | 27 martie | 1 mai |
| 2017 | 16 aprilie | |
| 2018 | 1 aprilie | 8 aprilie |
| 2019 | 21 aprilie | 28 aprilie |
| 2020 | 12 aprilie | 19 aprilie |
Semnificație [modificare]
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.
Modul de calcul pentru Sfintele Paște [modificare]
Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Durata [modificare]
Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Cronologia sărbătorilor pascale [modificare]
Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.
Obiceiuri de Paști [modificare]
Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.[2]
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini.
Culte creștine care nu sărbătoresc Paștele [modificare]
Anumite culte creștine nu sărbătoresc Paștele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Adventiștii de Ziua a Șaptea [3] etc.
Paștele evreiesc [modificare]
| Luna ebraică | Durata (în zile) |
Perioada din calendarul gregorian |
|---|---|---|
| Nisan | 30 | martie-aprilie |
| Iyar | 29 | aprilie-mai |
| Sivan | 30 | mai-iunie |
| Tammuz | 29 | iunie-iulie |
| Av | 30 | iulie-august |
| Elul | 29 | august-septembrie |
| Tișri | 30 | septembrie-octombrie |
| Heșvan | 29 sau 30 | octombrie-noiembrie |
| Kislev | 30 sau 29 | noiembrie-decembrie |
| Tevet | 29 | decembrie-ianuarie |
| Șevat | 30 | ianuarie-februarie |
| Adar | 29 sau 30 | februarie-martie |
| Adar II | 29 | martie-aprilie |
Semnificație [modificare]
Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.
Vechime istorică [modificare]
Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise.[4]
Data de început a Paștelui [modificare]
Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștele creștin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. Calendarul ebraic nu coincide însă cu cel civil universal (care este bazat pe calendarul creștin gregorian). Este de precizat că în calendarul religios evreiesc din antichitate, luna Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), era prima lună a anului, conform poruncii divine:
Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).
Conform tradiției ebraice, sărbătoarea Paștelui trebuie să cadă primăvara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar și de aceea, luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan și Paștele să cadă primăvara, și nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numită Adar II) în anumiți ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit și în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar și anotimpurile.
Durata [modificare]
Paștele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele și ultimele două zile, la evreii din Diaspora impun respectarea strictă a regulilor religioase asemănătoare cu cele ale Sâmbetei. Le evreii din Israel acest lucru se aplică numai în prima și ultima zi de Pesah.
Cronologia Paștelui evreiesc [modificare]
Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o cină rituală, cina pascală numită Seder (in ebraică - „ordine”) cu un tipic deosebit, cu prilejul căreia comesenii citesc cartea Hagadá centrată pe dezbaterea semnificației ieșirii evreilor din robia egipteană, așa cum este ea relatată în Biblie. Această cină rituală a fost la vremea ei sărbătorită și de Isus, apostoli și primii creștini.
Obiceiuri de Paști [modificare]
- În câteva sate făgărășene, în Lunea Luminată[5] se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.
Vezi și [modificare]
Note [modificare]
- ^ Sfintele Paști. crestinortodox.ro.
- ^ www.crestinortodox.ro - Ouăle roșii, tradiție și semnificații
- ^ Ellen Gould Harmon White (1882;1945;2000:302 [116, 117]) Early Writings Ellen G. White Publications, Silver Springs, Maryland.
- ^ Beyond the community's social embodiment of the sacred story of Israel's encounter with Yahweh in a festive and communal sacrificial ritual of the Passover, the social aspects of both the myth and the ritual are evident. Sacrifices were the common mode of worship for the pre-Mosaic tribal religions as well as for the contemporary cults in Moses' day. It is very likely that the Passover ritual described in Exodus 12 derives from a combination of a nomadic animal sacrifice and an agricultural feast of unleavened cakes, both of which predate the exodus event. While the Hebrews' experience of Yahweh in the exodus journey reshapes both the story and the ritual as a liberation event, both the Hebrew myth and the ritual have antecedents in the social and religious world of which they were a part. - How to Cite: SHINN, LARRY D., "World Religions," Encyclopedia of Sociology, Eds. Edgar F. Borgatta and Rhonda J.V. Montgomery, Vol.5, 2nd ed. New York: Macmillan Reference USA, 2001, p.3277-3290, 5 vols, Gale Virtual Reference Library, Gale Document Number: CX3404400416.
- ^ Lunea Luminată este a doua zi a Sfintelor Paști.
Legături externe [modificare]
- „Paști” la DEX online
- Săptămâna Patimilor: crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/
- Cântări de Paști: crestinortodox.ro/paste/cantari-paste/
- Obiceiuri de Sfintele Paști: crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/
- Obiceiuri de Paște
- Enciclopedia catolica: Pascua
- Catholic Encyclopedia: Easter
- Crestinul.ro: Paștele
- Info-portal.ro: Sărbătorile la evrei
- Tesu Solomovici: Paște Evreiesc 5766, ziarul Ziua, nr. 3598/12 aprilie 2006
- Jet.ro (Jewish Education Network): Pesach și istoria acestuia
- Săptămâna Luminată, 28 aprilie 2005, Jurnalul Național
- Iepurașul vânat de cenzura comunistă, 21 aprilie 2006, Cristina Diac, Jurnalul Național
- Cum se calculează data Paștelui, 24 Iunie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Cum calculăm când cade Paștele și de ce data variază atât de mult?, 29 martie 2013, Descoperă - sursa
Tradiții de Paște
- Obiceiuri în Postul Paștelui: Spolocania curăță vasele de grăsime, focul alungă spiritele rele. Muntenii îndestulează păsările câmpului și înrăiesc toți câinii, 20 martie 2013, Adevărul
- EXCLUSIV/ REPORTAJ: Paștele la români, așa cum a fost acum o sută de ani! GALERIE FOTO, 24 aprilie 2011, Adevărul
- Iepurașul de Paști – un vechi simbol, 12 aprilie 2012, Irina-Maria Manea, Historia - articol Adevărul
- Cum se sărbătorea Paștele la Curțile domnitorilor români, 12 aprilie 2012, Lelia Zamani, Historia
- "Sa fie cu sanatate!" - sacrificarea mielului de Paști, 9 aprilie 2004, Jurnalul Național
Culinar
|
|||||||||||
