Ion Madan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Madan

Istoricul Ion Madan
Născut(ă) 31 mai 1935
Trușeni, România
Deces 4 februarie 2008, (73 de ani)
Chișinău, Republica Moldova
Naționalitate  România
Educație Facultatea de Istorie și Filologie din București
Ocupație bibliolog, bibliograf, istoric, istoriograf, monograf

Ion Madan (n. 31 mai 1935, comuna Trușeni, județul Chișinău - d. 4 februarie 2008, Chișinău) a fost un autor, bibliolog, bibliograf, istoric, istoriograf și monograf român din Republica Moldova.

Ion Madan este unul din cei 278 de semnatari ai Declarației de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În anul 1958 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie, secția Limba și Literatura Română. Și-a început cariera în 1958 în calitate de colaborator literar la ziarul „Moldova Socialistă”, unde a lucrat timp de doi ani. Următorii zece ani a activat în calitate de redactor, șef de secție la Biblioteca de Stat a RSSM și redactor-șef al Colegiului redacțional de repertoriu al Ministerului Culturii din RSSM. Ulterior a fost director-adjunct pentru știință al Bibliotecii Naționale, director al Bibliotecii Științifice a USM. Timp de peste 35 de ani a fost implicat în procesul de instruire a bibliotecarilor din Republica Moldova. La inceput, în calitate de lector la Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a USM, mai tarziu, dupa susținerea în 1974 a tezei de doctor în știinte istorice, timp de 12 ani in calitate de șef al catedrei Bibliografie, iar mai apoi în funcție de conferențiar universitar la catedra Biblioteconomie și Asistență Informațională a Facultatii de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

Domeniile sale de cercetare au fost cu precădere istoria cărții, a scrisului precum și istoria națională. Pasiunea pentru necunoscutele istoriei și pentru bibliografie l-au determinat pe dl. Ion Madan să editeze mai multe monografii bibliografice, printre care Dimitrie Cantemir (1973), Cartea Moldovei Sovietice (1975) ș.a. Cercetarea evenimentelor istorice din orice epocă impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea și dinamica dezvoltării societății, a tuturor domeniilor de activitate – economic, cultural, politic. A fost autorul unui ciclu de lucrări bibliografice care prin conținutul său au reflectat dinamica dezvoltării diverselor domenii de activitate ale societății. În activitatea științifică s-a ghidat după un motto, potrivit căruia bibliografia este una din „negațiile uitării trecutului, care imortalizează eșecurile și reușitele unei națiuni, realizările savanților și oamenilor de cultură”. Începând cu 1996, lansează câteva bibliografii retrospective fundamentale Cercetările în domeniul științelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995). Contribuții bibliografice (1996); Cercetările în domeniul științelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice (1998); Cercetările în domeniul științelor biologice și agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice (1998). În aceste volume și-au găsit reflectare publicațiile științifice și didactice ale savanților moldoveni care au activat și continuă să activeze la Universitatea de Stata din Moldova; ele reflectă direcțiile de cercetare care s-au efectuat și principalele rezultate obținute. O altă bibliografie monografică Istorie. Arheologie. Etnografie (1981-2001). Contribuții bibliografice a fost consacrată bibliografiei istorice basarabene care reflectă cercetărilor istorice privitoare la spațiul dintre Prut și Nistru. Interesul profesional privind evoluția științifică a profesorilor din Republica Moldova s-a exprimat în elaborarea unui șir de biobibliografii, contribuind astfel și la promovarea imaginii științifice a savanților moldoveni.

Operă[modificare | modificare sursă]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Cele mai reprezentative în acest sens sunt următoarele lucrări:

  • Grigore Cincilei (1998);
  • Dumitru Batâr. Biobibliografie (1999);
  • Promotor al jurnalismului combatant: Dumitru Coval la 60 de ani (1999);
  • Un savant cu har de povestitor: Victor Banaru (1941-1997): Biobibliografie (2001);
  • Un fecior demn al neamului: (Gheorghe Rusnac la 60 de ani) (2002);
  • Stindard al limbii române: Profesorul Anatol Ciobanu la 70 de ani: Biobibliografie (2004);
  • Un savant cu reputație mondială: Profesorul Aurelian Gulea la 60 de ani: Biobibliografie (2006).

Paralel cu cercetările consacrate oamenilor de știință, cultură și literatură în atenția conferențiarului universitar Ion Madan au fost și problemele ce țin de istoria și prezentul bibliografiei naționale. Din publicațiile privitoare la bibliografia națională pot fi menționate:

  • Bibliografia literară a Moldovei în preajma mileniului trei (1999);
  • Bibliografia basarabeană în contextul culturii și spiritualității românești;
  • Bibliografia istoriei (2001);
  • Bibliografia artei (2005);
  • Bibliologia basarabeană din ultimii 10-15 ani (2006).

Legături externe[modificare | modificare sursă]