Calendarul chinezesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Calendarul chinez este un calendar (astronomic) întocmit după lună cu toate că ia în considerare un ciclu solar de un an ia de asemenea în considerare și ciclurile lunii (ciclurile selenare) acest calendar (公曆 gōngli) este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiționale din China și Taiwan, dar au preluat în același timp ca și majoritatea statelor din Asia, calendarul Gregorian (xili 西曆 xīli) . In Taiwan numerotarea anilor (analog la creștini cu Nașterea lui Hristos) începe din anul 1912 anul întemeierii Republicii China (Taiwan).

Reguli[modificare | modificare sursă]

Calendarul de azi începe din anul 1645 și regulile calendarului se pot preciza într-o perioadă de 5 ani:

  1. Punctul de referință este meridianul estic 120 (Peking: 116°25'O).
  2. Ziua începe la miazănoapte
  3. In prima zi a lunii este întotdeauna Luna nouă
  4. Solstițiul de iarnă din emisfera nordică cade totdeauna în luna XI-a
  5. Când e nevoie de o lună bisectă (analog anului bisect), va fi lună bisectă prima lună dintre două solstiții de iarnă Zhōngqì (chin. 中氣)

Cele 12 Zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părți, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiții și cele 2 echinocții sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile și este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.
Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu i-a în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui.
Perioada de timp între două Zhōngqì variază între 29,44 și 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 și 29,84 de zile.
Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, și altă lună fără Zhōngqì.

Ciclul de 60 de ani[modificare | modificare sursă]

Ciclul de 60 de ani
Element Animal Simbol Anul
Lemn Șobolan 甲子 1864 1924 1984
Lemn Bovină 乙丑 1865 1925 1985
Foc Tigru 丙寅 1866 1926 1986
Foc Iepure 丁卯 1867 1927 1987
Pământ Dragon 戊辰 1868 1928 1988
Pământ Șarpe 己巳 1860 1929 1989
Metal Cal 庚午 1870 1930 1990
Metal Oaie 辛未 1871 1931 1991
Apă Maimuță 壬申 1872 1932 1992
Apă Cocoș 癸酉 1873 1933 1993
Lemn Câine 甲戌 1874 1934 1994
Lemn Porc 乙亥 1875 1935 1995
Foc Șobolan 丙子 1876 1936 1996
Foc Bovină 丁丑 1877 1937 1997
Pământ Tigru 戊寅 1878 1938 1998
Pământ Iepure 己卯 1879 1939 1999
Metal Dragon 庚辰 1880 1940 2000
Metal Șarpe 辛巳 1881 1941 2001
Apă Cal 壬午 1882 1942 2002
Apă Oaie 癸未 1883 1943 2003
Lemn Maimuță 甲申 1884 1944 2004
Lemn Cocoș 乙酉 1885 1945 2005
Foc Câine 丙戌 1886 1946 2006
Foc Porc 丁亥 1887 1947 2007
Pământ Șobolan 戊子 1888 1948 2008
Pământ Bovină 己丑 1889 1949 2009
Metal Tigru 庚寅 1890 1950 2010
Metal Iepure 辛卯 1891 1951 2011
Apă Dragon 壬辰 1892 1952 2012
Apă Șarpe 癸巳 1893 1953 2013
Lemn Cal 甲午 1894 1954 2014
Lemn Oaie 乙未 1895 1955 2015
Foc Maimuță 丙申 1896 1956 2016
Foc Cocoș 丁酉 1897 1957 2017
Pământ Câine 戊戌 1898 1958 2018
Pământ Porc 己亥 1899 1959 2019
Metal Șobolan 庚子 1900 1960 2020
Metal Bovină 辛丑 1901 1961 2021
Apă Tigru 壬寅 1902 1962 2022
Apă Iepure 癸卯 1903 1963 2023
Lemn Dragon 甲辰 1904 1964 2024
Lemn Șarpe 乙巳 1905 1965 2025
Foc Cal 丙午 1906 1966 2026
Foc Oaie 丁未 1907 1967 2027
Pământ Maimuță 戊申 1908 1968 2028
Pământ Cocoș 己酉 1909 1969 2029
Metal Câine 庚戌 1910 1970 2030
Metal Porc 辛亥 1911 1971 2031
Apă Șobolan 壬子 1912 1972 2032
Apă Bovină 癸丑 1913 1973 2033
Lemn Tigru 甲寅 1914 1974 2034
Lemn Iepure 乙卯 1915 1975 2035
Foc Dragon 丙辰 1916 1976 2036
Foc Șarpe 丁巳 1917 1977 2037
Pământ Cal 戊午 1918 1978 2038
Pământ Oaie 己未 1919 1979 2039
Metal Maimuță 庚申 1920 1980 2040
Metal Cocoș 辛酉 1921 1981 2041
Apă Câine 壬戌 1922 1982 2042
Apă Porc 癸亥 1923 1983 2043

Ciclul de 60 de ani, lunile și zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cerești (天干 tiāngān) și 12 simboluri de animale (地支 dìzhī). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III, azi Ciclul de 60 de ani respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză.

Cele 10 elemente[modificare | modificare sursă]

Cele 10 elemente (trunchiuri cerești) sunt combinații a celor 5 forme de transformare cu Yin și Yang (cer și pământ).

  1. chin. jiă, jap. kinoe (木の兄) oder : Lemn și Yáng
  2. 乙 chin. , jap. kinoto (木の弟) oder otsu: Lemn și Yīn
  3. 丙 chin. bĭng, jap. hinoe (火の兄) oder hei: Foc și Yáng
  4. 丁 chin. dīng, jap. hinoto (火の弟) oder tei: Foc și Yīn
  5. 戊 chin. , jap. tsuchinoe (土の兄) oder bo: Pământ și Yáng
  6. 己 chin. , jap. tsuchinoto (土の弟) oder ki: Pământ și Yīn
  7. 庚 chin. gēng, jap. kanoe (金の兄) oder : Metal și Yáng
  8. 辛 chin. xīn, jap. kanoto (金の弟) oder shin: Metal și Yīn
  9. 壬 chin. rén, jap. mizunoe (水の兄) oder jin: Apă și Yáng
  10. 癸 chin. guĭ, jap. mizunoto (水の弟) oder ki: Apă și Yīn

Cele 12 simboluri de animale[modificare | modificare sursă]

  1. : Șobolan (鼠 shŭ), siehe Anul Șobolanului
  2. chŏu: Bou (牛 niú), siehe Anul Bovinei
  3. yín: Tigru (虎 ), siehe Anul Tigrului
  4. măo: Iepure (兔 ), siehe Anul Iepurelui
  5. chén: Dragon (龍 lóng), siehe Anul Dragonului
  6. : Șarpe (蛇 shé), siehe Anul Șarpelui
  7. : Cal (馬 ), siehe Anul Calului
  8. wèi: Oaie (羊 yáng), siehe Anul Oii
  9. shēn: Maimuță (猴 hóu), siehe Anul Maimuței
  10. yŏu: Cocoș (鷄 ), siehe Anul Cocoșului
  11. : Câine (狗 gŏu), siehe Anul Câinelui
  12. hài: Porc (猪 zhū), siehe Anul Porcului

Cele 12 simboluri de animale sau ramuri sunt împărțiți pe zile de 2 x 12 ore. Ora 24 fiind 子 iar 12 (prânz) 午, păstrându-se denumirea wŭqián (午前, din japoneză gozen = înaintea calului) pentru înainte de masă și wŭhòu (午後, jap. gogo = după cal) pentru după masă. Simbolurile de animale din horscopul chinez spre deosebire de cel european care este influențat de poziția soarelui, cel chinez este influențat de poziția lunii. Această credință în horoscop se presupine că ar fi apărut în timpul dinastiei Han.

Cele 60 de combinații[modificare | modificare sursă]

Pentru că 10 și 12 au numitorul comun 2 , există 10•12/2 = 60 de combinații de la truchi la ramură (干支 gānzhī), de asemenea după prima combinație numită jiazi (甲子). In tabelă sunt 60 de combinații a anilor ce aparțin de perioada 1864 - 2043. Important de menționat este faptul că Anul Nou a calendarului Gregorian corespunde Anului Nou chinez,

Cele 24 de stații ale anului[modificare | modificare sursă]

Un an este împărțit in 24 de stații, cele 24 Jiéqì (節氣), care împart anul soarelui in 24 de părți asemănătoare, mai precis elipsa este împărțită în 24 de părți a 15° fiecare, care sunt importante pentru o agricultură tradițională. Din punct de vedere climatic această împărțire este adecvată pentru China de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua stație este un Zhōngqì (中氣). Pe motivul anilor bisecți din calendarul Gregorian determinat de diferența dintre o orbită circulară față de orbita eliptică a pământului apar diferențe de date care oscilează între două Jiéqì.

Primăvara 春 Chūn[modificare | modificare sursă]

  1. 立春 Lìchūn - Inceputul primăverii (3-5 Februarie)
  2. 雨水 Yǔshuǐ - Anotimul ploios (18-20 Februarie)
  3. 驚蟄 Jīngzhé - Apariția insectelor (5-7 Martie)
  4. 春分 Chūnfēn - Echinocțiul de primăvară (20-22 Martie)
  5. 清明 Qīngmíng - Perioada senină luminoasă (4-6 Aprilie) Sărbătoarea curățirea mormintelor.
  6. 穀雨 Gǔyǔ - Ploile cerealelor respectiv Ploile smănăturilor (19-21 Aprilie) Perioada de semănatului.

Vara 夏 Xià[modificare | modificare sursă]

  1. 立夏 Lìxià - Inceputul verii (5-7 Mai). începutul iernii calde.
  2. 小滿 Xiǎomǎn - recolta mică (20-22 Mai) formarea spicului, este recoltat grâul de iarnă.
  3. 芒種 Mángzhòng - coacerea cerealelor (5-7 Iunie).
  4. 夏至 Xiàzhì - Sosirea verii (21-22 Iunie), Solstițiul de vară, corespunde cu miezul verii) ziua cea mai lungă anului.
  5. 小暑 Xiǎoshǔ - căldura mică (6-8 Iunie)
  6. 大暑 Dàshǔ - căldura mare (22-24 Iunie)

Toamna 秋 Qiū[modificare | modificare sursă]

  1. 立秋 Lìqiū - Inceputul toamnei (7-9 August)
  2. 處暑 Chǔshǔ - Sfârșitul căldurii (22-24 August)
  3. 白露 Baílù - Roua albă (7-9 Septembrie) Începe iarna uscată.
  4. 秋分 Qiūfēn - echinocțiul de toamnă (22-24 September)
  5. 寒露 Hánlù - roua rece (8-9 Octombrie) Cad primele frunze.
  6. 霜降 Shuāngjiàng - căderea brumei (23-24 Octombrie) Primul îngheț.

Iarna 冬 Dōng[modificare | modificare sursă]

  1. 立冬 Lìdōng - Începutul iernii (7-8 Noiembrie)
  2. 小雪 Xiǎoxuě - Zăpadă moderată (22-23 Noiembrie)
  3. 大雪 Dàxuě - Zăpadă mare (6-8 Decembrie)
  4. 冬至 Dōngzhì - Sosirea iernii (21-23 Decembrie, Solstițiul de iarnă)
  5. 小寒 Xiǎohán - Frig moderat (5-7 Ianuarie)
  6. 大寒 Dàhán - Frig mare (20-21 Ianuarie)

Sărbători tradiționale chinezești[modificare | modificare sursă]

[Forma scurtă] [Forma lungă] Pinyin Traducere
春节
农历新年
过年
春節
農曆新年
過年
chūn jié (Sărbătoarea de primăvară)
nóng lì xīn nián
gùo nián
Anul nou chinezesc (Anul Nou din calendarul chinez), cade pe a doua mai rar a treia lună nouă după Solstițiul de iarnă între 21 ianuarie și 21 februarie.
元宵节
灯节
元宵節
燈節
yuán xiāo jié
dēng jié
Sărbătoarea lanternei, cade pe ziua de 15-a zi din 1 lună a lunii.
清明节 清明節 qīng míng jie (scurt: Qingming) Ziua morților, cade pe 4, 5 sau mai rar 6 Aprilie. cunoscut și sub numele de curățirea mormintelor.
端午节 端午節 duān wǔ jié Sărbătoarea dragonului pe apă, cade pe ziua 5 din a 5 lună a lunii. In China de Sud este sărbătorit și poetul Qu Yuan .
七夕节
乞巧节
女儿节
七夕節
乞巧節
女兒節
qī xī
qǐ qiǎo jié
nǚ ér jié
Sărbătoarea îndrăgostiților, a 7 zi din a 7 lună a lunii.
中元节
盂兰盆会
鬼节
中元節
盂兰盆会
鬼節
zhōng yuán jié ( Denumire Daoistă )
yú lán pén huì (Denumire budistă)
guǐ jié
Sărbătoarea duhurilor, ziua 15 a lunii duhurilor, sau din a 7 lună a lunii].
中秋节 中秋節 zhōng qiū jié Sărbătoarea lunii, , cade pe ziua de 15 din a 8 lună a lunii. se fac daruri cu prăjiturile lunii.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]