Barack Obama

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Barack Hussein Obama II
Barack Obama

Portretul oficial al lui Barack Obama ca preşedinte al SUA; (primul portret prezidenţial oficial realizat cu o cameră digitală)[1]
Deţinător actual
Funcţie asumată 
20 ianuarie 2009
Vice-preşedinte Joe Biden
Precedat de George W. Bush
Senator de Illinois
În funcţie
4 ianuarie 2005 – 16 noiembrie 2008
Precedat de Peter Fitzgerald
Succedat de Roland Burris (interimar)
Născut(ă) 4 august 1961
Honolulu, Hawai, SUA
Partid politic Partidul Democrat
Soţie Michelle Obama
Alma mater Universitatea Columbia ,
Harvard Law School
Naţionalitate american
Credinţă creştin
Semnătură

Barack Hussein Obama II (pronunţie în limba engleză /bəˈɹɑːk huˈseɪn oʊˈbɑːmə/;[2] n. 4 august 1961, Honolulu, Hawaii, fiul lui Barack Hussein Obama, Sr.—născut în provincia kenyană Nyanza, de etnie luo—şi al lui Ann Dunham—născută în Wichita, Kansas[3]) este al 44-lea Preşedinte al Statelor Unite (primul afro-american ales în această funcţie), în urma alegerilor prezidenţiale din 4 noiembrie 2008, alături de Joe Biden ca vicepreşedinte) A fost învestit în funcţie la 20 ianuarie 2009 şi l-a înlocuit pe predecesorul său George W. Bush.

Fiul unui kenyan, Barack Hussein Obama, Sr. şi al unei americane, Ann Dunham Stanley, Obama a petrecut o mare parte a copilăriei în Honolulu, Hawaii. De la şase până la zece ani a trăit în Jakarta, împreună cu mama lui şi cu tatăl vitreg, indonezian. Absolvent al Universităţii Columbia şi al Facultăţii de Drept de la Harvard, înainte de a candida pentru intrarea în administraţia publică şi de a deveni membru al Senatului statului Illinois între 1997 şi 2004, Obama a lucrat ca mobilizator comunitar, docent universitar şi ca avocat specializat în apărarea drepturilor civile. După o încercare nereuşită de a obţine un loc în Camera Reprezentanţilor a S.U.A. în anul 2000, în 2003 Obama şi-a anunţat participarea la campania electorală pentru Senatul S.U.A.. Un an mai târziu, când era încă membru al Senatului din Illinois, Obama a ţinut discursul principal la Convenţia Naţională Democrată din 2004.[4] În noiembrie 2004 Obama a fost ales ca senator al Statelor Unite, cu o majoritate de 70% din voturi.[5] În calitate de membru al opoziţiei democrate în al 109-lea Congres al Statelor Unite, Obama a susţinut o serie de legi bipartizane care urmăreau controlul armelor convenţionale şi creşterea responsabilizării administraţiei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice. În aceeaşi perioadă a întreprins vizite oficiale în Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. În Congresul actual, al 110-lea, a sprijinit legislaţia referitoare la lobbying şi frauda electorală, schimbarea climatică, terorismul nuclear şi la sprijinul care trebuie să fie acordat personalului militar întors acasă. Din februarie 2007, dată la care a anunţat începerea campaniei sale prezidenţiale, Obama include printre obiectivele sale prioritare terminarea războiului din Irak menţinând în acelaşi timp o politică de aparăre solidă, creşterea independenţei energetice şi asigurarea asistenţei medicale universale.[6] Căsătorit din 1992, are două fiice. Este autorul a două cărţi de mare succes: Dreams from My Father, o carte de memorii, şi The Audacity of Hope, un comentariu personal asupra politicii Statelor Unite.[7]

Cuprins

[modifică] Tinereţea şi primii ani ai carierei

Obama, născut pe 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, este fiul lui Barack Hussein Obama, Sr. (născut în provincia kenyană Nyanza, de etnie luo) şi al lui Ann Dunham (născută în Wichita, Kansas).[8] În copilărie, la şcoală şi acasă i se spunea "Barry".[9] Părinţii, care se cunoscuseră la Universitatea Hawaii din Manoa, unde tatăl său era înscris ca student străin,[10] s-au despărţit când Obama avea doi ani, divorţând ulterior. [11] După un doctorat obţinut la Harvard, Barack Obama senior s-a întors în Kenia, unde a murit în 1982, într-un accident de maşină.[12] Ann Dunham s-a căsătorit cu un alt student străin, Lolo Soetoro, în 1967 familia mutându-se în Indonezia, ţara natală a lui Soetoro.[13] De la şase până la zece ani Obama a frecventat o şcoală din Jakarta cu predare în limba indoneziană.[14][15] Din clasa a cincea până în 1979 a locuit cu bunicii materni în Honolulu, unde a urmat cursurile şcolii private Punahou, descrisă în Dreams from My Father ca o „prestigioasă şcoală pregătitoare”. [16] Mai târziu va scrie despre anii petrecuţi în Hawaii: „Oportunitatea care mi-a fost oferită acolo – experienţa unei societăţi în care o multitudine de culturi convieţuiesc în respect reciproc – a devenit parte integrantă a concepţiei mele despre lume şi fundamentul sistemului meu de valori”.[17] În 1995, mama sa a murit de cancer ovarian.[18]

În Dreams from My Father, Obama descrie experienţele sale şi educaţia primită într-o familie aparţinând clasei mijlocii americane.Pe tatăl său, care a făcut o scurtă vizită în America în 1971, l-a cunoscut mai ales din povestirile familiei şi din fotografii.[12] Referindu-se la primii ani ai copilăriei, scrie: „Eram doar vag conştient de faptul că tatăl meu era complet diferit de cei din jurul meu - că era negru ca smoala, în timp ce mama mea era albă ca laptele.” [19] Cartea descrie dificultatea tânărului Obama de a reconcilia percepţiile sociale în legătură cu moştenirea sa multirasială,[20] şi faptul că în timpul adolescenţei a făcut uz de alcool, marijuana şi de cocaină, „pentru a evita să mă întreb cine eram”.[21]

După absolvirea liceului a frecventat timp de doi ani Occidental College din Los Angeles,[22] după care s-a mutat la New York, unde a studiat ştiinţe politice la Universitatea Columbia, specializându-se în relaţii internaţionale.[23] Licenţiat în 1983, a lucrat la Business International Corporation şi la New York Public Interest Research Group, transferându-se apoi la Chicago pentru a se dedica activităţii de mobilizator comunitar.[24] În calitate de director al proiectului Developing Communities, s-a ocupat de locuitorii cu venituri modeste dintr-o zonă a oraşului numită Roseland şi din complexul de locuinţe sociale Altgeld Gardens. [25] În 1988 a fost admis la Harvard Law School, şcoală de înalte studii în drept.[26] În 1990, The New York Times semnala alegerea lui ca preşedinte al revistei Harvard Law Review, Obama fiind prima persoană de culoare care a ocupat această funcţie în cei 104 ani de existenţă a acesteia.[27] În 1991 a obţinut titlul de Juris Doctor magna cum laudae.[28] Întorcându-se la Chicago, a condus o mişcare ce avea scopul de a convinge cât mai multe persoane să se înregistreze pentru a vota (în engleză voter registration drive).[28] Între 1993 şi 1996, ca avocat asociat al biroului Miner, Barnhill&Galland, s-a ocupat de cazuri de discriminare şi de încălcare a dreptului de vot precum şi de reprezentarea legală a mobilizatorilor comunitari.[29] Din 1993 până în 2004, când a devenit senator al S.U.A., a predat drept constituţional la Facultatea de Drept din Chicago.[30]

[modifică] Senator la nivel de stat federal, 1997–2004

Obama a fost ales ca membru al Senatului statului Illinois în 1996, succedându-i în funcţie lui Alice Palmer ca senator din partea colegiului 13 din Illinois, care la acea vreme era compus din cartierele de sud din Chicago de la Hyde Park-Kenwood înspre sud până la South Shore şi înspre vest până la Chicago Lawn.[31] După ce a fost ales, Obama a obţinut suportul ambelor partide importante pentru legi care reformau codurile de etică şi legislaţia sistemului sanitar.[32] A susţinut o lege care mărea deducerile pentru angajaţii cu salarii mici, a negociat reforma protecţiei sociale, şi a promovat creşterea subvenţiilor pentru creşterea copiilor.[33] În 2001, din funcţia de copreşedinte al Joint Committee on Administrative Rules, Obama a susţinut propunerile guvernatorului republican Ryan pentru reglementarea plăţilor împrumuturilor cu scopul de a evita scoaterea la vânzare a proprietăţilor ipotecate.[34]

Obama a fost reales în senatul statului Illinois în 1998 şi în 2002.[35] În 2000, a pierdut alegerile primare din cadrul Partidului Democrat pentru Camera Reprezentanţilor în faţa lui Bobby Rush, care era atunci la al patrulea mandat.[36][37]

În ianuarie 2003, Obama a devenit preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Servicii Umane a Senatului statului Illinois, după ce democraţii au devenit majoritari pentru prima oară după 10 ani.[38] A susţinut adoptarea în unanimitate a legilor de monitorizare a discriminărilor rasiale, cerând poliţiei să înregistreze rasa şoferilor pe care îi aresta, şi a legilor care au făcut din Illinois primul stat în care a devenit obligatorie înregistrarea video a interogatoriilor în cazurile de omucidere.[33][39] În timpul campaniei pentru alegerile generale din 2004 pentru Senatul Statelor Unite, reprezentanţii poliţiei l-au lăudat pe Obama pentru implicarea activă în organizaţiile poliţiei prin reformele adoptate în domeniul aplicării pedepsei capitale.[40] Obama a demisionat din Senatul Illinois în noiembrie 2004 în urma alegerii sale în Senatul Statelor Unite.[41]

[modifică] Campania pentru Senat

La jumătatea lui 2002, Obama a început să se gândească la o candidatură pentru Senatul federal; şi-a asigurat sfatul consultantului politic David Axelrod în acea toamnă şi şi-a anunţat candidatura în ianuarie 2003.[42] Deciziile senatorului republican Peter Fitzgerald şi ale predecesorului său democrat Carol Moseley Braun de a nu mai candida au deschis alegeri primare în cadrul celor două partide, la care au participat cincisprezece candidaţi.[43] Candidatura lui Obama a fost susţinută de campania publicitară a lui Axelrod cu imagini ale răposatului primar al oraşului Chicago Harold Washington şi de susţinerea fiicei lui Paul Simon, fostul senator de Illinois.[44] A primit peste 52% din voturi în alegerile primare din martie 2004, cu 29 de procente peste cel mai apropiat contracandidat democrat.[45]

Adversarul aşteptat al lui Obama la alegerile generale, câştigătorul alegerilor primare din tabăra republicană, Jack Ryan, s-a retras din cursă în iunie 2004.[46]

În iulie 2004, Obama a ţinut discursul principal la Convenţia Naţională Democrată din 2004 de la Boston, Massachusetts.[47] După ce a descris experienţele bunicului său dinspre mamă din timpul celui de-al doilea război mondial şi a felului cum a profitat el de programele FHA şi G.I. Bill din cadrul politicii New Deal, Obama a vorbit despre schimbarea priorităţilor sociale şi economice ale guvernului federal. El a pus sub semnul întrebării gestiunea războiului din Irak de către administraţia Bush şi a accentuat obligaţiile statului american faţă de soldaţii săi. Bazându-se pe exemple din istoria SUA, el a criticat punctele de vedere partizane ale electoratului şi a cerut americanilor să găsească unitate în diversitate, spunând, „Nu există o Americă liberală şi una conservatoare; există doar Statele Unite ale Americii."[48] Difuzarea discursului de către marile organizaţii media l-au lansat pe Obama ca figură politică de anvergură naţională şi i-au întărit poziţia în campania pentru Senatul SUA.[49]

În august 2004, la două luni după retragerea lui Ryan şi la mai puţin de trei luni înainte de alegeri, Alan Keyes a acceptat nominalizarea Partidului Republican din statul Illinois la candidatură în locul lui Ryan.[50] Rezident al statului Maryland, Keyes şi-a stabilit legal reşedinţa în Illinois odată cu nominalizarea.[51] În alegerile generale din noiembrie 2004, Obama a primit 70% din voturi, faţă de doar 27% obţinute de Keyes, obţinând astfel cea mai detaşată victorie în alegerile senatoriale din istoria statului Illinois.[52]

[modifică] Mandatul de senator, din 2005

Obama a depus jurământul ca senator la 4 ianuarie 2005.[53] Obama a fost al cincilea senator de origine afro-americană din istoria SUA, şi al treilea ales prin vot popular.[54] Este singurul senator membru al organizaţiei Congressional Black Caucus.[55] CQ Weekly, o publicaţie neutră, l-a caracterizat ca un „democrat loial” pe baza analizei voturilor din senat în perioada 2005–2007, iar National Journal l-a denumit „cel mai liberal” senator pe baza unei evaluări a voturilor selecţionate în timpul anului 2007. În 2005 a fost al şaisprezecelea în acest clasament, iar în 2006 a fost al zecelea.[56][57] În 2008, în clasamentul Congress.org al celor mai puternici senatori, s-a clasat al unsprezecelea.[58] La 13 noiembrie 2008, Obama şi-a anunţat demisia din Senat începând cu data de 16 noiembrie 2008, pentru a se concentra pe perioada de tranziţie prezidenţială.[59][60] Aceasta i-a permis să evite conflictul între rolurile de preşedinte ales şi senator în cadrul sesiunii de tranziţie a Senatului, conflict care nu a afectat niciun membru al Congresului de după Warren Harding.[61]

[modifică] Legi

Tom Coburn (senator republican de Oklahoma) şi Obama, iniţiatorii proiectului legislativ denumit Legea Transparenţei Coburn–Obama discutând proiectul.[62]

Obama a votat pentru Legea Politicii Energetice din 2005 şi a fost coiniţiator al Legii pentru o Americă Sigură şi pentru Imigraţie Ordonată.[63] În septembrie 2006, Obama a susţinut o lege pe acelaşi subiect, denumită „Legea Gardului de Siguranţă” (în engleză „The Secure Fence Act”).[64] Obama a introdus două iniţiative legislative care au ajuns să-i poarte numele: Lugar–Obama, o extindere a conceptului „Reducerea Cooperativă a Pericolului Nunn–Lugar” în domeniul armamentului convenţional,[65] şi Legea Transparenţei Contabile a Finanţelor Federale Coburn–Obama, care a autorizat înfiinţarea motorului de căutare USAspending.gov, pentru accesul uşor la informaţiile referitoare la modul cum sunt cheltuite fondurile federale.[66] La 3 iunie 2008, senatorul Obama, împreună cu senatorii Thomas R. Carper, Tom Coburn, şi John McCain, a introdus un proiect de lege pentru completarea acesteia: Legea de Întărire a Transparenţei Contabile în Finanţele Federale din 2008.[67]

Obama a iniţiat un proiect de lege care ar fi obligat proprietarii de centrale nucleare să anunţe autorităţile locale şi statale în caz de scurgeri radioactive, dar proiectul a fost respins în plenul Senatului după ce fusese anterior modificat mult în comisii.[68] În decembrie 2006, preşedintele Bush a promulgat Legea pentru Promovarea Democraţiei, Securităţii şi Păcii în Republica Democrată Congo, prima lege federală iniţiată de Obama care a intrat în vigoare.[69] În ianuarie 2007, Obama şi senatorul Feingold au introdus o completare a Legii pentru Conducerea Cinstită şi Guvernarea Deschisă, completare ce viza transportul cu avioanele corporaţiilor, completare promulgată în septembrie 2007.[70] Obama a depus proiectele legislative ale Legii pentru Prevenirea Practicilor Confuziei şi Intimidării Alegătorilor (în engleză Deceptive Practices and Voter Intimidation Prevention Act), o propunere legislativă ce incrimina practicile de derutare a alegătorilor la alegerile federale[71] şi a Legii pentru Dezescaladarea Războiului din Irak (în engleză Iraq War De-Escalation Act) din 2007,[72], niciuna dintre cele două nefiind promulgată.

Obama şi Richard Lugar vizitând o fabrică mobilă rusească pentru dezamorsarea rachetelor nucleare.[73]

În 2007, Obama a susţinut şi un amendament al Legii pentru Autorizarea Apărării prin care se adăugau mecanisme de siguranţă în cazul concedierilor personalului militar pe motiv de probleme de personalitate.[74] Acest amendament a fost adoptat de plenul Senatului în primăvara lui 2008.[75] A iniţiat proiectul Legii pentru Activarea Sancţiunilor împotriva Iranului, susţinând retragerea investiţiilor bazate pe fondurile de pensii de stat în industria iraniană de extracţie a petrolului şi gazelor, proiect care nu a trecut de comisii, şi a coiniţiat propuneri de reducere a riscurilor de terorism nuclear.[76][77] Obama a iniţiat şi un amendament al Senatului la Programul de Stat pentru Asigurări de Sănătate pentru Copii, permiţând un an de protecţie a locului de muncă pentru membrii familiilor care îngrijesc soldaţi cu răni din război.[78]

[modifică] Comisii

Obama a făcut parte din comisiile Senatoriale pentru politică externă, mediu şi lucrări publice, şi problemele veteranilor de război până în decembrie 2006.[79] În ianuarie 2007, a ieşit din comisia pentru mediu şi lucrări publice, primind funcţii suplimentare în comisia pentru sănătate, educaţie, muncă şi pensii şi în comisia pentru securitatea statului şi afaceri guvernamentale.[80] A devenit, de asemenea, preşedinte al subcomisiei senatoriale pentru afaceri europene.[81] Ca membru al comisiei de politică externă, Obama a efectuat vizite oficiale în Europa de Est, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Africa. S-a întâlnit cu Mahmoud Abbas înainte ca acesta să devină preşedinte al Autorităţii Palestiniene, şi a ţinut un discurs la Universitatea din Nairobi în care a condamnat coprupţia din cadrul guvernului kenyan.[82][83][84][85]

[modifică] Campania prezidenţială din 2008

La 10 februarie 2007, Obama şi-a anunţat candidatura la funcţia de Preşedinte al Statelor Unite în faţa clădirii capitoliului din Springfield, Illinois.[86][87] Alegerea locului a fost simbolică, deoarece acolo şi-a ţinut Abraham Lincoln celebrul discurs „House Divided” în 1858.[88] De-a lungul campaniei, Obama a pus accent pe problema războiului din Irak, pe creşterea independenţei energetice, şi pe furnizarea de servicii medicale pentru toţi, la un moment dat identificând acestea ca fiind principalele sale priorităţi.[89]

Obama pe scenă împreună cu soţia şi cele două fiice ale sale chiar înainte de anunţarea candidaturii la preşedinţie în Springfield, Illinois.

Campania lui Obama a strâns 58 de milioane de dolari în prima jumătate a lui 2007, din care micile donaţii de mai puţin de 200 de dolari au reprezentat 16,4 milioane. Cu suma de 58 de milioane de dolari, a stabilit recordul de fonduri strânse pentru o campanie prezidenţială în primele şase luni ale anului calendaristic dinainte de alegeri.[90] Volumul porţiunii provenite din mici donaţii a fost uriaşă atât în termeni relativi cât şi absoluţi.[91] În ianuarie 2008, campania sa a stabilit un alt record de finanţare, cu 36,8 milioane de dolari, suma cea mai mare strânsă de un candidat la preşedinţie într-o singură lună în alegerile primare democrate.[92]

Printre candidaţii aprobaţi de Convenţia Naţională Democrată din ianuarie 2008, Obama a fost la egalitate cu Hillary Clinton la alegerile primare din New Hampshire şi a câştigat mai mulţi delegaţi decât Clinton în Iowa, Nevada şi Carolina de Sud. În ziua denumită Super Tuesday, a câştigat cu 20 mai mulţi delegaţi decât Clinton.[93] A depăşit din nou recordurile de fonduri pe primele două luni ale lui 2008, adunând peste 90 de milioane de dolari pentru alegerile primare, faţă de doar 45 de milioane cât a strâns Clinton.[94] După Super Tuesday, Obama a câştigat restul de alegeri primare din februarie.[95] Obama şi Clinton şi-au împărţit delegaţii şi statele aproximativ egal în alegerile din 4 martie din Vermont, Texas, Ohio, şi Rhode Island; Obama a încheiat luna câştigând în Wyoming şi Mississippi.[96]

În martie 2008, a pornit o controversă legată de Jeremiah Wright, pastorul din ultimii 20 de ani al lui Obama,[97] după ce ABC News a difuzat imagini de la predicile acestuia, cu o puternică încărcătură rasială şi politică.[97][98] Iniţial, Obama a răspuns apărând rolul lui Wright în cadrul comunităţii afro-americane din Chicago,[99] dar i-a condamnat remarcile şi a încheiat relaţiile cu Wright din cadrul campaniei.[100] În timpul controverseo, Obama a ţinut un discurs intitulat „O uniune mai perfectă” (în engleză „A More Perfect Union”),[101] în care a tratat probleme rasiale. Obama a părăsit ulterior Trinity United Church of Christ „pentru a evita impresia că susţine întreaga gamă de opinii exprimate în cadrul acelei biserici.”[102][103][104]

Obama ţinând discursul de după victoria în alegerile din 2008 în Grant Park, Chicago.

În aprilie, mai şi iunie, Obama a câştigat alegerile primare din Carolina de Nord, Oregon şi Montana şi a rămas în frunte la numărul de delegaţi, în timp ce Clinton a câştigat în Pennsylvania, Indiana, Virginia de Vest, Kentucky, Puerto Rico, şi Dakota de Sud. În această perioadă, Obama a primit suportul mai multor superdelegaţi decât Clinton.[105] La 31 mai, Comisia Naţională Democrată a aprobat participarea tuturor delegaţilor din Michigan şi Florida la convenţia naţională, fiecare cu o jumătate de vot, reducându-i avansul lui Obama şi crescând numărul de delegaţi necesar pentru victorie.[106] La 3 iunie, după numărarea tuturor statelor, Obama a trecut pragul necesar pentru a deveni candidat prezumtiv.[107][108] În acea zi, a ţinut un discurs de victorie la St. Paul, Minnesota. Clinton şi-a suspendat campania şi i-a acordat susţinerea la 7 iunie.[109] De atunci, Obama şi-a dus lupta electorală împotriva senatorului John McCain, candidatul republican.

La 19 iunie, Obama a devenit primul candidat la preşedinţie care a refuzat finanţarea publică în alegerile generale de la crearea sistemului în 1976, răzgândindu-se după ce iniţial ar fi vrut sa accepte.[110]

La 23 august 2008, Obama l-a ales pe senatorul de Delaware Joe Biden drept candidat la funcţia de vicepreşedinte.[111] La Convenţia Naţională Democrată din in Denver, Colorado, fosta rivală a lui Obama, Hillary Clinton, a ţinut un discurs prin care a susţinut candidatura lui Obama şi a cerut apoi nominalizarea lui Obama la candidatură prin aclamaţii.[112][113] Apoi, la 28 august, Obama a ţinut un discurs în faţa a 84.000 de susţinători în Denver. În timpul discursului, vizionat de peste 38 de milioane de telespectatori din toată lumea, a acceptat nominalizarea partidului său şi şi-a prezentat programul politic.[114][115]

La 2 noiembrie 2008, bunica lui Obama, Madelyn Dunham, a murit de cancer la vârsta de 86 de ani. Obama a aflat vestea la 3 noiembrie, cu o zi înainte de a fi ales în funcţia de Preşedinte al SUA.[116]

[modifică] Victoria în alegeri

Preşedintele ales Obama se întâlneşte cu preşedintele în exerciţiu George W. Bush în Biroul oval, la 10 noiembrie 2008.

La 4 noiembrie 2008, Barack Obama l-a învins pe John McCain în alegerile generale, cu 365 electori faţă de 173 cât a obţinut McCain.[117] şi a devenit primul afro-american ales preşedinte al Statelor Unite.[118][119][120][121] În discursul de după anunţarea rezultatelor, discurs ţinut în faţa a sute de mii de susţinători adunaţi la Chicago, Obama a afirmat că „schimbarea a sosit în America”.[122] Evocând discursul lui Martin Luther King „I've Been to the Mountaintop”, el a spus: „Drumul înainte va fi lung. Urcuşul va fi greu. S-ar putea să nu ajungem la capăt într-un an, nici măcar într-un singur mandat. Dar, America, niciodată nu am fost mai plin de speranţă că vom ajunge acolo.”[123]

[modifică] Preşedinţia

La 8 ianuarie 2009, camerele Congresului SUA, reunite în şedinţă comună, au certificat voturile colegiului electoral din urma alegerilor din anul precedent. Pe baza rezultatelor votului electoral, Barack Obama a fost declarat Preşedinte ales al Statelor Unite, iar Joseph Biden a fost declarat vicepreşedinte ales.[124] Obama a depus jurământul ca al 44-lea Preşedinte al Statelor Unite la ora prânzului după ora coastei estice a SUA (17:00 UTC) la 20 ianuarie 2009 într-o ceremonie inaugurală la Capitoliu.[125] Tema ceremoniei de inaugurare a fost „O nouă naştere a libertăţii”, şi a comemorat 200 de ani de la naşterea lui Abraham Lincoln.[126]

În primele zile de mandat, Obama a emis ordine şi memorandumuri prezidenţiale prin care a ridicat interdicţiile Preşedintelui Bush asupra finanţării din fonduri federale a instituţiilor străine care permit avorturile (cunoscute ca Politica Mexico City, denumită de criticii săi „The Global Gag Rule”),[127] changed procedures to promote disclosure under the Freedom of Information Act[128], a ordonat armatei SUA să dezvolte planuri pentru retragerea trupelor din Irak[129] şi a coborât nivelul de secretizare a informaţiilor instituţiei prezidenţiale.[130] A dat şi ordine pentru închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo Bay „imediat ce este posibil, şi nu mai târziu decât” în luna ianuarie 2010.[131]

La 17 februarie 2009, Obama a promulgat un plan de stimulare economică în valoare de 787 miliarde de dolari cu scopul de a ameliora efectele crizei economice produse de criza ipotecară subprime ce a avut ca rezultat o criză a creditelor. Aceasta a fost a treia variantă a legii, care a fost dezbătută vreme de peste trei săptămâni în cele două camere ale Congresului.[132]

La 27 februarie 2009, Obama a declarat că operaţiunile de luptă din Irak se vor încheia în următoarele 18 luni. Obama a spus puşcaşilor marini trimişi în Afganistan că misiunea din Irak trebuie încheiată până la 31 august 2010.[133]

[modifică] Viziunea politică

Obama în campanie în Pennsylvania, în octombrie 2008.

Obama a fost de la început un adversar al politicilor administraţiei Bush în Irak.[134] La 2 octombrie 2002, ziua în care preşedintele George W. Bush şi Congresul au căzut de acord asupra rezoluţiei comune care a autorizat invadarea Irakului,[135] Obama s-a adresat primului mare miting anti-război din Chicago din Clădirea federală Kluczynski,[136] luând poziţie împotriva războiului.[137][138] La 16 martie 2003, ziua în care preşedintele Bush a dat ultimatumul de 48 de ore lui Saddam Hussein în care îi cerea să părăsească Irakul înainte de venirea trupelor americane,[139] Obama a vorbit la cea mai mare adunare anti-război din Chicago în Centrul Richard J. Daley şi a spus mulţimii că „nu este prea târziu” pentru a opri războiul.[140]

Obama a declarat că dacă va fi ales, va face reduceri bugetare de ordinul zecilor de miliarde de dolari, va înceta investiţiile în sisteme defensive antirachetă „netestate”, se va opune înarmării spaţiului cosmic, „va încetini dezvoltarea Future Combat Systems”, şi va încerca să elimine toate armele nucleare. Obama susţine încetarea dezvoltării de noi arme nucleare, reducând arsenalul nuclear american, încercând o interdicţie globală asupra producţiei de material fisionabil, şi încercând să negocieze cu Rusia pentru a reduce nivelul de alertă privind rachetele balistice intercontinentale.[141]

În noiembrie 2006, Obama a cerut o retragere gradată a trupelor americane din Irak şi deschiderea dialogului diplomatic cu Siria şi Iran.[142] Într-un discurs din martie 2007 în faţa AIPAC, un grup de lobby proisraelian, a spus că principalul mod de a preveni dezvoltarea armelor nucleare de către Iran îl conetituie discuţiile şi diplomaţia, neeliminând însă nici posibilitatea acţiunilor militare.[143] Obama a indicat că nu s-ar angaja în diplomaţie prezidenţială directă cu Iranul fără precondiţii.[144][145][146] Detaliindu-şi strategia de luptă împotriva terorismului global, în august 2007, Obama a spus că „a fost o mare greşeală lipsa de acţiune” împotriva unei întâlniri din 2005 a liderilor al-Qaeda care serviciile de informaţii ale SUA confirmaseră că va avea loc în Zonele Tribale Administrate Federal din Pakistan. El a spus că, în calitate de preşedinte, nu va pierde o ocazie similară, chiar şi fără suportul guvernului pakistanez.[147]

Într-un editorial din decembrie 2005, publicat în Washington Post, şi la mitingul Salvaţi Darfurul din aprilie 2006, Obama a cerut acţiuni mai ferme pentru oprirea genocidului din regiunea Darfur din Sudan.[148] El şi-a retras o investiţie de 180.000 în acţiuni ale companiilor legate de Sudan, şi a cerut retragerea investiţiilor din companiile care desfăşurau afaceri în Iran.[149] În numărul din iulie-august 2007 al revistei Foreign Affairs, Obama a făcut apel pentru o politică externă mai deschisă după războiul din Irak şi pentru reînnoirea conducerii militare, diplomatice şi morale a lumii de către SUA. Spunând „nu putem nici să ne retragem din lume, nici să încercăm să o forţăm să ni se supună”, a cerut americanilor să „conducă lumea, prin fapte şi prin exemplu”.[150]

În problemele economice, în aprilie 2005, a luat apărarea politicilor sociale New Deal ale lui Franklin D. Roosevelt şi s-a opus propunerilor republicane de înfiinţare de conturi private pentru protecţia socială.[151] După Uraganul Katrina, Obama a luat poziţie împotriva indiferenţei guvernului în faţa creşterii diferenţelor economice între clasele sociale, cerând atât partidelor politice să acţioneze pentru restaurarea plasei de sigurnaţă socială pentru săraci.[152] La scurt timp după ce şi-a anunţat candidatura la preşedinţie, Obama a spus că susţine asistenţa medicală universală în Statele Unite.[153] Obama propune plata profesorilor prin sisteme tradiţionale ce se bazează pe evaluarea performanţelor, asigurând sindicatele că schimbările vor fi efectuate prin procedee de negocieri colective.[154]

Obama vorbind la un miting din Conway, Carolina de Sud.[155]

În septembrie 2007, a acuzat grupurile de interese pentru distorsionarea codului fiscal american.[156] Planul său ar elimina taxele pentru pensionarii cu venituri mai mici de 50.000 de dolari pe an, ar elimina reducerile de taxe pentru cei care câştigă peste 250.000 de dolari pe an, precum şi reducerile de taxe pe dividende şi pe profit,[157] ar elimina portiţele de evitare a plăţii taxelor de către corporaţii, ar ridica pragul pentru impunerea taxelor de protecţie socială, ar restricţiona accesul la paradisurile fiscale de peste hotare, şi ar simplifica procedeele de cereri de returnări de taxe prin precompletarea informaţiilor salariale şi bancare deja colectate de către IRS.[158] La anunţarea programului de guvernare în domeniul energetic, în octombrie 2007, Obama a propus un sistem de licitaţii pentru restricţionarea emisiilor de carbon şi un program de investiţii pe zece ani în noi surse de energie pentru reducerea dependenţei SUA de importurile de petrol.[159] Obama a propus ca toate creditele de poluare să fie scoase la licitaţie, fără continuarea aplicării regulilor vechi pentru companiile de petrol şi gaze, iar ca venitul obţinut să fie cheltuit pe dezvoltarea energetică şi pe costurile tranziţiei economice.[160]

Obama a încurajat democraţii să se apropie de evanghelici şi de alte grupuri religioase.[161] În decembrie 2006, s-a alăturat senatorului Sam Brownback (republican, din Kansas) la Summitul Global pe tema SIDA şi Biserica organizat de liderii religioşi Kay şi Rick Warren.[162] Împreună cu Warren şi Brownback, Obama şi-a făcut un test HIV, aşa cum a făcut şi în Kenya cu mai puţin de patru luni înainte.[163] A încurajat pe „alte persoane publice să facă la fel” şi să nu le fie ruşine.[164] Înaintea conferinţei, optsprezece grupuri antiavort au publicat o scrisoare deschisă în care au afirmat, cu referire la susţinerea de către Obama a avortului legal: „În cei mai puternici termeni cu putinţă, ne opunem deciziei lui Rick Warren' de a ignora atitudinea evidentă pro-moarte a senatorului Obama şi de a-l invita la Biserica din Saddleback”.[165] Adresându-se a peste 8.000 de membrii ai Bisericii Unite a lui Hristos în iunie 2007, Obama a contestat „aşa-numiţii lideri ai dreptei creştine” pentru că sunt „mult prea dornici să exploateze ceea ce ne desparte”.[166]

O metodă pe care o folosesc analiştii politici pentru a măsura ideologia politică este compararea ratingurilor anuale ale Americans for Democratic Action (ADA) cu cele ale American Conservative Union (ACU).[167] Pe baza anilor în care a făcut parte din Congres, Obama are o medie de conservatoarism de 7.67% din partea ACU,[168] şi una de liberalism de 90% din partea ADA.[169]

[modifică] Familia şi viaţa personală

Barack Obama şi soţia sa, Michelle Obama.

Obama a cunoscut-o pe soţia sa, Michelle Robinson, în iunie 1989 când era angajat ca asociat temporar la firma de avocatură din Chicago Sidley Austin.[170] Consilier al lui Obama timp de trei luni la acea firmă, Robinson i s-a alăturat la evenimente sociale de grup, dar i-a refuzat primele cereri de a se întâlni.[171] A acceptat însă mai târziu în acea vară, s-au logodit în 1991, şi s-au căsătorit la 3 octombrie 1992.[172] Prima fiică a celor doi, Malia Ann, s-a născut în 1998,[173] iar a doua fiică, Natasha (Sasha), în 2001.[174]

În urma câştigurilor realizate din publicarea de carte,[175] în 2005, familia s-a mutat dintr-un apartament din Hyde Park, Chicago în casa lor de 1,6 milioane de dolari din Kenwood.[176] Cumpărarea unui lot adiacent şi vânzarea unei părţi a acestuia către Obama de către soţia prietenului său Tony Rezko a atras atenţia media din cauza acuzării şi ulterior condamnării lui Rezko pentru corupţie, acuzaţii fără legătură cu Obama.[177][178]

În decembrie 2007, revista Money a estimat averea familiei Obama la 1,3 milioane de dolari.[179] Formularele fiscale din 2007 au arătat un venit la nivel de familie de 4,2 milioane de dolari—de la aproximativ 1 milion în 2006 şi 1,6 milioane în 2005—provenit mai ales din vânzările de cărţi.[180]

Obama jucând baschet cu militarii americani din Djibouti în 2006.[181]

Într-un interviu din 2006, Obama a evidenţiat diversitatea familiei sale. „Michelle vă va spune că atunci când ne întâlnim de Crăciun sau de Thanksgiving, e ca o reuniune a Naţiunilor Unite în miniatură”, a spus el. „Am rude care seamănă cu Bernie Mac, şi am rude care seamănă cu Margaret Thatcher.”[182] Obama are şapte fraţi şi surori pe jumătate din familia tatălui sau kenyan, dintre care şase sunt în viaţă, şi o soră pe jumătate, Maya Soetoro-Ng, fiica mamei lui şi a celui de-al doilea soţ indonezian al acesteia.[183] Mama lui Obama murit înaintea mamei ei, Madelyn Dunham, originară din Kansas,[184] care a murit la 3 noiembrie 2008, cu două zile înaintea alegerilor prezidenţiale.[185] În Dreams from My Father, Obama face legătură între istoria familiei sale şi posibili strămoşi americani băştinaşi şi rude îndepărtate ale lui Jefferson Davis, preşedintele Confederaţiei sudului în timpul războiului civil american.[186]

Obama practică baschetul, un sport în ale cărui competiţii a participat în liceu.[187] Înainte de a-şi anunţa candidatura la preşedinţie, a început un puternic mediatizat efort de a renunţa la fumat.[188]

Obama este creştin, iar vederile sale religioase au evoluat la maturitate. În The Audacity of Hope, Obama scrie că el nu a fost „crescut într-o familie religioasă”. El o descrie pe mama lui, ai cărei părinţi nu erau religioşi (şi pe care Obama i-a descris ca „metodişti şi baptişti nepracticanţi”) ca fiind detaşată de religie, şi totuşi, „în multe feluri, persoana cea mai activă spiritual pe care am cunoscut-o vreodată”. Îşi descrie tatăl ca fiind „crescut ca musulman”, dar „ateu convins” la momentul când părinţii săi s-au cunoscut, iar tatăl său vitreg era „un om care vedea religia ca pe ceva ce nu era deosebit de util”. În carte, Obama explică cum, lucrând cu bisericile negrilor pentru organizarea comunităţilor când avea 20-30 de ani, a ajuns să înţeleagă „puterea tradiţiei religioase afro-americane de a declanşa schimbări sociale”.[189][190] A fost botezat de către The Trinity United Church of Christ în 1988.[191][192]

[modifică] Imaginea politică şi culturală

Cu tatăl kenyan şi mama americană albă, copilăria petrecută în Honolulu şi Jakarta, şi educaţia la şcoli din Ivy League, experienţele din copilărie şi tinereţe ale lui Obama diferă semnificativ de cele ale altor politicieni afro-americani care şi-au început carierele în anii 1960 prin participarea la mişcarea pentru drepturi civile.[193] Exprimându-şi mirarea la întrebările dacă este „suficient de negru”, Obama a spus în august 2007, la o întâlnirea a Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor Negri că discuţia nu este nici despre aspectul său fizic, nici despre opiniile exprimate în probleme de interes pentru alegătorii negri. Obama a spus că „suntem încă blocaţi în această idee că dacă ai un mesaj pentru albi, atunci trebuie că e ceva în neregulă”.[194]

Evocând discursul inaugural al lui John F. Kennedy, Obama şi-a prezentat imaginea tinerească într-un discurs de campanie din octombrie 2007, afirmând că: „N-aş fi aici dacă, în mod repetat, ştafeta nu s-ar preda mai departe unei noi generaţii”.[195]

De la stânga la dreapta: Fostul preşedinte George H. W. Bush, preşedintele ales Obama, preşedintele în exerciţiu, la final de mandat, George W. Bush, şi foştii preşedinţi Bill Clinton şi Jimmy Carter în Biroul oval la 7 ianuarie 2009.

Obama a fost lăudat ca bun orator de seama altor oratori renumiţi din trecut, cum ar fi Martin Luther King, Jr.[196][197] Discursul său intitulat Yes We Can (în traducere, Da, putem), care a fost şi pus pe muzică într-un popular videoclip produs Will.i.am, a fost urmărit de 10 milioane de oameni pe Youtube în prima lună,[198] şi a primit un Premiu Emmy.[199] Profesorul Jonathan Haidt de la Universitatea Virginia a cercetat eficacitatea discursurilor publice ale lui Obama şi a concluzionat că o parte din excelenţa acestora este datorată capacităţilor politicianului de a inspira sentimente înălţătoare, dorinţei de a acţiona moral şi de a face bine altora.[200]

Numeroşi comentatori au menţionat imaginea internaţională a lui Obama ca factor definitoriu al imaginii sale publice în ansamblu.[201] Nu doar că mai multe sondaje au arătat un suport puternic pentru el în alte ţări,[202] dar Obama a stabilit relaţii strânse cu importanţi oameni politici şi oficiali aleşi străini chiar dinaintea candidaturii sale la preşedinţie, mai ales cu, pe atunci primul ministru al Regatului Unit, Tony Blair, cu care s-a întâlnit la Londra în 2005,[203] cu liderul Partidului Democrat din Italia, Walter Veltroni, care l-a vizitat pe Obama la biroul său senatorial în 2005,[204] şi cu preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, care l-a vizitat şi la Washington în 2006.[205]

Obama este laureat al Premiului Grammy pentru cel mai bun album vorbit pentru versiunile audio prescurtate ale celor două cărţi ale sale; pentru Dreams from My Father (Visuri de la tatăl meu) în februarie 2006 şi pentru The Audacity of Hope (Îndrăzneala de a spera) în februarie 2008.[206]

În decembrie 2008, revista Time l-a numit pe Barack Obama omul anului pentru candidatura şi victoria sa istorice în alegeri, pe care le-a descris ca „marşul drept al realizărilor aparent imposibile” (în engleză „the steady march of seemingly impossible accomplishments”).[207]

[modifică] Note

  1. ^ Martyn Williams, IDG News Service (15 ianuarie 2009). The presidential portrait goes digital (în engleză). Network World.
  2. ^ „How to Pronounce Barack Hussein Obama”, Inoglo. Accesat la data de 2008-01-14. Pentru mai multe detalii despre al doilea prenume al lui Obama şi utilizarea acestuia decătre adversarii politici sau de către media, vezi: Wallis, David. „Malice in the Middle: Barack Hussein Obama and the History of Bad Middle Names in Politics”, Slate, December 27 2007. Accesat la data de 2008-01-14.
  3. ^ „Meet Barack”, BarackObama.com. Accesat la data de 2008-01-04. „Saving the World in His Spare Time”, The Economist, January 12 2008. Accesat la data de 2008-02-02. Vezi şi: Obama (1995), Capitolul 1.
  4. ^ Archibold, Randal C. „The Illinois Candidate; Day After, Keynote Speaker Finds Admirers Everywhere”, New York Times, July 29 2004. Accesat la data de 2008-01-14.
  5. ^ „America Votes 2004: U.S. Senate / Illinois”, CNN. Accesat la data de 2008-01-14.
  6. ^ „Barack Obama on the Issues: What Would Be Your Top Three Overall Priorities If Elected?”, Washington Post. Accesat la data de 2008-01-14. See also: Falcone, Michael. „Obama's 'One Thing'”, New York Times, December 21 2007. Accesat la data de 2008-01-14.
  7. ^ Memmott, Carol. „Obama's Books Drive Talk of '08 Presidential Run”, USA Today, January 30 2007. Accesat la data de 2008-01-14.
  8. ^ „Meet Barack”, BarackObama.com. Accesat la data de 2008-01-04. „Saving the World in His Spare Time”, The Economist, January 12 2008. Accesat la data de 2008-02-02. See also: Obama (1995), Chapter 1.
  9. ^ Scharnberg, Kirsten, Kim Barker. „The Not-So-Simple Story of Barack Obama's Youth”, Chicago Tribune, March 25 2007. Accesat la data de 2008-01-14.
  10. ^ Obama (1995), pp. 9–10. For book excerpts, see „Barack Obama: Creation of Tales”, East African, November 1 2004. Accesat la data de 2008-01-04.
  11. ^ Obama (1995), pp. 125–126. See also: Jones, Tim. „Obama's Mom: Not Just a Girl from Kansas”, Chicago Tribune, March 27 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  12. ^ a b Merida, Kevin. „The Ghost of a Father”, Washington Post, December 14 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Ochieng, Philip. „From Home Squared to the US Senate: How Barack Obama Was Lost and Found”, East African. Accesat la data de 2008-01-04. Obama (1995), pp. 5–11 and 62–71. In August 2006, Obama flew his wife and two daughters from Chicago to join him in a visit to his father's birthplace, a village near Kisumu in rural western Kenya. Gnecchi, Nico. „Obama Receives Hero's Welcome at His Family's Ancestral Village in Kenya”, Voice of America, August 27 2006. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Cose, Ellis. „Walking the World Stage”, Newsweek, September 11 2006. Accesat la data de 2008-01-04. Wrong, Michela. „Africa: Kenya Glimpses a New Kind of Hero”, New Statesman, September 11 2006. Accesat la data de 2008-01-04.
  13. ^ Obama's stepfather and Ann Dunham divorced in the late 1970s, and he died of a liver ailment in 1987. Fornek, Scott. „Lolo Soetoro”, Chicago Sun-Times, September 9 2007. Accesat la data de 2008-01-04. They had one daughter together, Maya Soetoro, Obama's half-sister. On his father's side, Obama has two half-sisters and five surviving half-brothers. Sheridan, Michael, Sarah Baxter. „Secrets of Obama Family Unlocked”, Sunday Times (UK), January 28 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Obama (1995), Chapter 2 and Chapters 15–19 (Part 3: Kenya).
  14. ^ Obama was first enrolled at a Catholic school, then transferred to a government-run school in late 1970 when his family moved to a new neighborhood. Barker, Kim. „Obama Madrassa Myth Debunked”, Chicago Tribune, March 25 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Scharnberg, Kirsten, Kim Barker. „The Not-So-Simple Story of Barack Obama's Youth”, Chicago Tribune, March 25 2007. Accesat la data de 2008-01-04. Anderton, Trish. „Obama's Jakarta Trail”, Jakarta Post, June 2007. Accesat la data de 2008-01-04. For Obama's published accounts of his schooling in Indonesia, see: Obama (1995), p. 154, and Obama (2006), p. 274.
  15. ^ Citing comments made by Indonesia's ambassador to the U.S., TIME magazine reported in December 2007 that Obama "still speaks passable Bahasa, the language spoken in Indonesia and Malaysia." Newton-Small, Jay. „Obama's Foreign-Policy Problem”, Time, December 18 2007. Accesat la data de 2008-01-03.
  16. ^ Obama writes: "For my grandparents, my admission into Punahou Academy heralded the start of something grand, an elevation in the family status that they took great pains to let everyone know." Obama (1995), Chapters 3 and 4. See also: Mann, Fred. „Kansas Roots Show in Obama, Say Relatives”, Wichita Eagle, February 2 2008. Accesat la data de 2008-02-11.
  17. ^ Reyes, B. J. „Punahou Left Lasting Impression on Obama”, Honolulu Star-Bulletin, February 8 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  18. ^ Obama (1995), Preface to the 2004 Edition, p. xi. See also: Suryakusuma, Julia. „Obama for President... of Indonesia”, Jakarta Post, November 29 2006. Accesat la data de 2008-01-04.
  19. ^ Obama (1995), pp. 9–10.
  20. ^ Obama (1995), Chapters 4 and 5. See also: Serrano, Richard A. „Obama's Peers Didn't See His Angst” (paid archive), Los Angeles Times, March 11 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  21. ^ „Obama Gets Blunt with N.H. Students”, Associated Press, Boston Globe, November 21 2007. Accesat la data de 2008-01-04. In Dreams from My Father, Obama writes: "Pot had helped, and booze; maybe a little blow when you could afford it." Obama (1995), pp. 93–94. For analysis of the political impact of the quote and Obama's more recent admission that he smoked marijuana as a teenager ("When I was a kid, I inhaled."), see: Romano, Lois. „Effect of Obama's Candor Remains to Be Seen”, Washington Post, January 3 2007. Accesat la data de 2008-01-04. Seelye, Katharine Q. „Obama Offers More Variations From the Norm”, New York Times, October 24 2006. Accesat la data de 2008-01-04.
  22. ^ „Oxy Remembers "Barry" Obama '83”, Occidental College, January 29 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Gordon, Larry. „Occidental Recalls 'Barry' Obama” (paid archive), Los Angeles Times, January 29 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  23. ^ Boss-Bicak, Shira. „Barack Obama ’83: Is He the New Face of The Democratic Party?”, Columbia College Today, January 2005. Accesat la data de 2008-01-04.
  24. ^ Scott, Janny. „Obama's Account of New York Years Often Differs from What Others Say”, New York Times, October 30 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Obama (1995), pp. 135–139.
  25. ^ Secter, Bob, John McCormick. „Portrait of a Pragmatist”, Chicago Tribune, March 30 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Lizza, Ryan. „The Agitator: Barack Obama's Unlikely Political Education” (alternate link), New Republic, March 19 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  26. ^ Levenson, Michael, Jonathan Saltzman. „At Harvard Law, a Unifying Voice”, Boston Globe, January 28 2007. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Heilemann, John. „When They Were Young”, New York Magazine, October 22 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  27. ^ Butterfield, Fox. „First Black Elected to Head Harvard's Law Review”, New York Times, February 6 1990. Accesat la data de 2008-01-04. See also: Kantor, Jodi. „In Law School, Obama Found Political Voice”, New York Times, January 28 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  28. ^ a b „Curriculum Vitae”, University of Chicago Law School. Accesat la data de 2008-01-04.
  29. ^ „Law Graduate Obama Got His Start in Civil Rights Practice”, Associated Press, International Herald Tribune, February 19 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  30. ^ Pallasch, Abdon M. „Professor Obama was a Listener, Students Say”, Chicago Sun-Times, February 12 2007. Accesat la data de 2008-01-04.
  31. ^ Jackson, David, Ray Long. „Obama Knows His Way Around a Ballot”, Chicago Tribune, 2007-04-03. Accesat la data de 2008-01-14. White, Jesse (2001). “Legislative Districts of Cook County, 1991 Reapportionment”, Illinois Blue Book 2001–2002, pag. p. 65, Springfield: Illinois Secretary of State. Colegiul de senatori 13 = Colegiile de reprezentanţi 25 şi 26.
  32. ^ Slevin, Peter. „Obama Forged Political Mettle in Illinois Capitol”, Washington Post, 2007-02-09. Accesat la data de 2008-04-20. Helman, Scott. „In Illinois, Obama dealt with Lobbyists”, Boston Globe, 2007-09-23. Accesat la data de 2008-04-20. Vezi şi: „Obama Record May Be Gold Mine for Critics”, Associated Press, CBS News, 2007-01-17. Accesat la data de 2008-04-20. „In-Depth Look at Obama's Political Career” (video), CLTV, Chicago Tribune, 2007-02-09. Accesat la data de 2008-04-20.
  33. ^ a b Scott, Janny. „In Illinois, Obama Proved Pragmatic and Shrewd”, The New York Times, 2007-07-30. Accesat la data de 2008-04-20. Vezi şi: Pearson, Rick, Ray Long. „Careful Steps, Looking Ahead”, Chicago Tribune, 2007-05-03. Accesat la data de 2008-04-20.Format:Dead link
  34. ^ Allison, Melissa. „State takes on predatory lending; Rules would halt single-premium life insurance financing”, Chicago Tribune, 2000-12-15, p. 1 (Business). Accesat la data de 2008-06-01. Long, Ray; Allison, Melissa. „Illinois OKs predatory loan curbs; State aims to avert home foreclosures.”, Chicago Tribune, 2001-04-18, p. 1. Accesat la data de 2008-06-01.
  35. ^ 13th District: Barack Obama (archive). Illinois State Senate Democrats (2000-08-24). Arhivat de la adresa originală la data de 2000-04-12 Accesat la data de 2008-04-20. 13th District: Barack Obama (archive). Illinois State Senate Democrats (2004-10-09). Arhivat de la adresa originală la data de 2004-08-02 Accesat la data de 2008-04-20.
  36. ^ Federal Elections 2000: U.S. House Results - Illinois. Federal Election Commission. Accesat la data de 2008-04-24.. Vezi şi: Obama's Loss May Have Aided White House Bid. and Scott, Janny. „A Streetwise Veteran Schooled Young Obama”, The New York Times, 2007-09-09. Accesat la data de 2008-04-20.
  37. ^ McClelland, Edward. „How Obama Learned to Be a Natural”, Salon, 2007-02-12. Accesat la data de 2008-04-20. See also: Wolffe, Richard, Daren Briscoe. „Across the Divide”, Newsweek, MSNBC, 2007-07-16. Accesat la data de 2008-04-20. Helman, Scott. „Early Defeat Launched a Rapid Political Climb”, Boston Globe, 2007-10-12. Accesat la data de 2008-04-20. and Wills, Christopher. „Obama learned from failed Congress run”, USA Today, 2007-10-24. Accesat la data de 2008-09-20.
  38. ^ Calmes, Jackie. „Statehouse Yields Clues to Obama”, Wall Street Journal, 2007-02-23. Accesat la data de 2008-04-20.
  39. ^ Tavella, Anne Marie. „Profiling, taping plans pass Senate”, Daily Herald, 2003-04-14, p. 17. Accesat la data de 2008-06-01. Haynes, V. Dion. „Fight racial profiling at local level, lawmaker says; U.S. guidelines get mixed review”, Chicago Tribune, 2003-06-29, p. 8. Accesat la data de 2008-06-01. Pearson, Rick. „Taped confessions to be law; State will be 1st to pass legislation”, Chicago Tribune, 2003-07-17, p. 1 (Metro). Accesat la data de 2008-06-01.
  40. ^ Youngman, Sam, Aaron Blake. „Obama's Crime Votes Are Fodder for Rivals”, The Hill, 2007-03-14. Accesat la data de 2008-04-20. Vezi şi: „US Presidential Candidate Obama Cites Work on State Death Penalty Reforms”, Associated Press, International Herald Tribune, 2007-11-12. Accesat la data de 2008-04-20.
  41. ^ Coffee, Melanie. „Attorney Chosen to Fill Obama's State Senate Seat”, Associated Press, HPKCC, 2004-11-06. Accesat la data de 2008-04-20.
  42. ^ Helman, Scott. „Early Defeat Launched a Rapid Political Climb”, Boston Globe, 2007-10-12. Accesat la data de 2008-04-13.
  43. ^ Davey, Monica. „Closely Watched Illinois Senate Race Attracts 7 Candidates in Millionaire Range”, The New York Times, 2004-03-07. Accesat la data de 2008-04-13.
  44. ^ Wallace-Wells, Ben. „Obama's Narrator”, The New York Times Magazine, 2007-04-01. Accesat la data de 2008-04-13.
  45. ^ Davey, Monica. „From Crowded Field, Democrats Choose State Legislator to Seek Senate Seat”, New York Times, 2004-03-17. Accesat la data de 2008-04-13. Vezi şi: Jackson, John S. „The Making of a Senator: Barack Obama and the 2004 Illinois Senate Race” (PDF), Occasional Paper of the Paul Simon Public Policy Institute, Southern Illinois University, August 2006. Accesat la data de 2008-04-13.
  46. ^ „Ryan Drops Out of Senate Race in Illinois”, CNN, 2004-06-25. Accesat la data de 2008-04-13.
  47. ^ Bernstein, David. „The Speech”, Chicago Magazine, June 2007. Accesat la data de 2008-04-13.
  48. ^ Obama, Barack (2004-07-27). Keynote Address at the 2004 Democratic National Convention (text or video). BarackObama.com. Accesat la data de 2008-04-13.
  49. ^ Archibold, Randal C. „The Illinois Candidate; Day After, Keynote Speaker Finds Admirers Everywhere”, The New York Times, 2004-07-29. Accesat la data de 2008-04-13. Roach, Ronald. „Obama Rising”, Black Issues In Higher Education, DiverseEducation.com, 2004-10-07. Accesat la data de 2008-04-13.
  50. ^ Lannan, Maura Kelly. „Alan Keyes Enters U.S. Senate Race in Illinois Against Rising Democratic Star”, Associated Press, Union-Tribune (San Diego), 2004-08-09. Accesat la data de 2008-04-13.
  51. ^ Liam, Ford, David Mendell. „Keyes Sets Up House in Cal City”, Chicago Tribune, 2004-08-13. Accesat la data de 2008-04-13.
  52. ^ „America Votes 2004: U.S. Senate / Illinois”, CNN. Accesat la data de 2008-04-13. Slevin, Peter. „For Obama, a Handsome Payoff in Political Gambles”, The Washington Post, 2007-11-13. Accesat la data de 2008-04-13.
  53. ^ About Barack Obama. Barack Obama U.S. Senate Office. Accesat la data de 2008-04-27.
  54. ^ Breaking New Ground: African American Senators. U.S. Senate Historical Office. Accesat la data de 2008-06-25.
  55. ^ Member Info. Congressional Black Caucus. Accesat la data de 2008-06-25. Vezi şi: Zeleny, Jeff. „When It Comes to Race, Obama Makes His Point—With Subtlety”, Chicago Tribune, 2005-06-26. Accesat la data de 2008-06-25.
  56. ^ Nather, David. „The Space Between Clinton and Obama”, CQ Weekly, 2008-01-14. Accesat la data de 2008-06-25. Vezi şi: Curry, Tom. „What Obama's Senate Votes Reveal”, MSNBC, 2008-02-21. Accesat la data de 2008-06-25.
  57. ^ „Obama: Most Liberal Senator In 2007”, National Journal, 2008-01-31. Accesat la data de 2008-06-25.
  58. ^ KnowLegis. Power Rankings: Senate. Accesat la data de 2008-09-07.
  59. ^ Mason, Jeff (2008-11-16). Obama resigns Senate seat, thanks Illinois. The Washington Post. The Washington Post Company. Accesat la data de 2008-11-21.
  60. ^ Sidoti, Liz (2008-11-13). Obama to Resign Senate Seat on Sunday. Time. Time Inc.. Accesat la data de 2008-11-22.
  61. ^ Baker, Peter (2008-11-14). ON THE WHITE HOUSE; If the Senate Reconvenes, Two Seats May Be Empty. The New York Times. The New York Times Company. Accesat la data de 2008-11-21.
  62. ^ President Bush Signs Federal Funding Accountability and Transparency Act.. White House (2006-09-26).
  63. ^ U.S. Senate, 109th Congress, 1st Session (2005-05-12). S. 1033, Secure America and Orderly Immigration Act. Thomas. Accesat la data de 2008-04-27.
  64. ^ „Latinos Upset Obama Voted for Border Fence”, CBS 2 (Chicago), 2006-11-20. Accesat la data de 2008-04-27.
  65. ^ Lugar–Obama Nonproliferation Legislation Signed into Law by the President. Richard Lugar U.S. Senate Office (2007-01-11). Accesat la data de 2008-04-27. Vezi şi: Lugar, Richard G, Barack Obama. „Junkyard Dogs of War”, Washington Post, 2005-12-03. Accesat la data de 2008-04-27.
  66. ^ McCormack, John. „Google Government Gone Viral”, Weekly Standard, 2007-12-21. Accesat la data de 2008-04-27. Vezi şi: President Bush Signs Coburn–Obama Transparency Act. Tom Coburn U.S. Senate Office (2006-09-26). Accesat la data de 2008-04-27. şi USAspending.gov
  67. ^ S. 3077: Strengthening Transparency and Accountability in Federal Spending Act of 2008 Govtrack.us, 2007-2008 (110th Congress)
  68. ^ McIntire, Mike. „Nuclear Leaks and Response Tested Obama in Senate”, The New York Times, 2008-02-03. Accesat la data de 2008-04-27.
  69. ^ Democratic Republic of the Congo. United States Conference of Catholic Bishops (April 2006). Accesat la data de 2008-04-27. The IRC Welcomes New U.S. Law on Congo. International Rescue Committee (2007-01-05). Accesat la data de 2008-04-27.
  70. ^ Weixel, Nathaniel. „Feingold, Obama Go After Corporate Jet Travel”, The Hill, 2007-11-15. Accesat la data de 2008-04-27. Weixel, Nathaniel. „Lawmakers Press FEC on Bundling Regulation”, The Hill, 2007-12-05. Accesat la data de 2008-04-27. Vezi şi: „Federal Election Commission Announces Plans to Issue New Regulations to Implement the Honest Leadership and Open Government Act of 2007”, Federal Election Commission, 2007-09-24. Accesat la data de 2008-04-27.
  71. ^ Stern, Seth. „Obama–Schumer Bill Proposal Would Criminalize Voter Intimidation”, CQPolitics.com, The New York Times, 2007-01-31. Accesat la data de 2008-04-27. U.S. Senate, 110th Congress, 1st Session (2007-01-31). S. 453, Deceptive Practices and Voter Intimidation Prevention Act of 2007. Thomas. Accesat la data de 2008-04-27. Vezi şi: „Honesty in Elections” (editorial), The New York Times, 2007-01-31. Accesat la data de 2008-04-27.
  72. ^ Krystin, E. Kasak. „Obama Introduces Measure to Bring Troops Home”, Medill News Service, The Times (Munster, Indiana), 2007-02-07. Accesat la data de 2008-04-27. "Latest Major Action: 1/30/2007 Referred to Senate committee." U.S. Senate, 110th Congress, 1st Session (2007-01-30). S. 433, Iraq War De-Escalation Act of 2007. Thomas. Accesat la data de 2008-04-27.
  73. ^ Nunn–Lugar Report (PDF). Richard Lugar U.S. Senate Office (August 2005). Accesat la data de 2008-04-30.
  74. ^ Obama, Bond Hail New Safeguards on Military Personality Disorder Discharges, Urge Further Action. Kit Bond U.S. Senate Office (2007-10-01). Accesat la data de 2008-04-27. See also: Dine, Philip. „Bond Calls for Review of Military Discharges”, St. Louis Post-Dispatch, 2007-12-23. Accesat la data de 2008-04-27.
  75. ^ Obama, Bond Applaud Senate Passage of Amendment to Expedite the Review of Personality Disorder Discharge Cases.
  76. ^ Graham-Silverman, Adam. „Despite Flurry of Action in House, Congress Unlikely to Act Against Iran”, CQ Today, 2007-09-12. Accesat la data de 2008-04-27.
  77. ^ Obama, Schiff Provision to Create Nuclear Threat Reduction Plan Approved. Barack Obama U.S. Senate Office (2007-12-20). Accesat la data de 2008-04-27.
  78. ^ Senate Passes Obama, McCaskill Legislation to Provide Safety Net for Families of Wounded Service Members. Barack Obama U.S. Senate Office (2007-08-02). Accesat la data de 2008-04-27.
  79. ^ Committee Assignments (archive). Barack Obama U.S. Senate Office (2006-12-09). Accesat la data de 2008-04-27.
  80. ^ Obama Gets New Committee Assignments. Associated Press. Barack Obama U.S. Senate Office (2006-11-15). Accesat la data de 2008-04-27.
  81. ^ Baldwin, Tom. „Stay-At-Home Barack Obama Comes Under Fire for a Lack of Foreign Experience”, Sunday Times (UK), 2007-12-21. Accesat la data de 2008-04-27.
  82. ^ Larson, Christina. „Hoosier Daddy: What Rising Democratic Star Barack Obama Can Learn from an Old Lion of the GOP”, Washington Monthly, September 2006. Accesat la data de 2008-04-27.
  83. ^ Goudie, Chuck. „Obama Meets with Arafat's Successor”, WLS-TV, 2006-01-12. Accesat la data de 2008-04-27.
  84. ^ „Obama Slates Kenya for Fraud”, News24.com, 2006-08-28. Accesat la data de 2008-04-27.
  85. ^ Wamalwa, Chris. „Envoy Hits at Obama Over Graft Remark”, The Standard (Nairobi), 2006-09-02. Accesat la data de 2008-04-27. Moracha, Vincent, Mangoa Mosota. „Leaders Support Obama on Graft Claims”, The Standard (Nairobi), 2006-09-04. Accesat la data de 2008-04-27.
  86. ^ Pearson, Rick, Long, Ray. „Obama: I'm running for president”, Chicago Tribune, 2007-02-10. Accesat la data de 2008-09-20.
  87. ^ „Obama Launches Presidential Bid”, BBC News, 2007-02-10. Accesat la data de 2008-01-14.
  88. ^ „Presidential Campaign Announcement” (video), Obama for America, Brightcove.TV, 2007-02-10. Accesat la data de 2008-01-14.
  89. ^ „Barack Obama on the Issues: What Would Be Your Top Three Overall Priorities If Elected?”, Washington Post. Accesat la data de 2008-04-14. Vezi şi: Falcone, Michael. „Obama's 'One Thing'”, The New York Times, 2007-12-21. Accesat la data de 2008-04-14.
  90. ^ Malone, Jim. „Obama Fundraising Suggests Close Race for Party Nomination”, Voice of America, 2007-07-02. Accesat la data de 2008-01-14.
  91. ^ Cummings, Jeanne. „Small Donors Rewrite Fundraising Handbook”, Politico, 2007-09-26. Accesat la data de 2008-01-14.
  92. ^ Cadei, Emily. „Obama Outshines Other Candidates in January Fundraising”, CQ Politics, 2008-02-21. Accesat la data de 2008-02-24.
  93. ^ 2008 Democratic Delegates. RealClearPolitics. Accesat la data de 2008-03-25.
  94. ^ Dan Morain. „Obama sets fundraising record with $55 million”, Los Angeles Times, 2008-03-07. Accesat la data de 2008-03-18.
  95. ^ Brian Knowlton. „Make That 11 for Obama”, The New York Times, 2008-02-21. Accesat la data de 2008-03-18.
  96. ^ „Results: March 4 - Multi-State Events”, CNN, 2008-03-04. Accesat la data de 2008-03-04.
  97. ^ a b Brian Ross, Rehab el-Buri. „Obama's Pastor: God Damn America, U.S. to Blame for 9/11”, 'ABC News', 2008-03-13. Accesat la data de 2008-03-17. Vezi şi: Sullivan, Andrew. „For The Record”, The Daily Dish, 'The Atlantic', 2008-03-16. Accesat la data de 2008-03-18.
  98. ^ Jeff Goldblatt. „Obama's Pastor's Sermon: 'God Damn America'”, FOXNews, 2008-03-14. Accesat la data de 2008-04-04.
  99. ^ Miller, Sunlen. „Obama Defends Wright on ABC's 'The View'”, ABC News, 2008-03-27. Accesat la data de 2008-09-20.
  100. ^ Johnson, Alex. „Controversial minister leaves Obama campaign”, MSNBC, 2008-03-14. Accesat la data de 2008-04-28.
  101. ^ Barack Obama. „Remarks by Barack Obama: 'A More Perfect Union'”, The Christian Science Monitor, 2008-03-18. Accesat la data de 2008-03-18.
  102. ^ „Obama resigns from controversial church”, CNN, 2008-05-31. Accesat la data de 2008-05-31.
  103. ^ „Obama quits church, citing controversies”, CNN, 2008-05-31. Accesat la data de 2008-07-24.
  104. ^ „Obama quits church after long controversy”, MSNBC, 2008-06-01. Accesat la data de 2008-06-05.
  105. ^ „Superdelegates put Obama within reach”, The Associated Press, MSNBC.com, 2008-05-12. Accesat la data de 2008-05-13.
  106. ^ „Clinton Wins Puerto Rico Primary”, The Associated Press, Free Internet Press, 2008-06-01. Accesat la data de 2008-06-01.
  107. ^ „Obama: I will be the Democratic nominee”, CNN.com, 2008-06-04. Accesat la data de 2008-06-06.
  108. ^ John Whitesides in Washington. „Obama clinches nomination”, Herald Sun (Australia), 2008-06-04. Accesat la data de 2008-06-06.
  109. ^ Zeleny, Jeff and Michael Luo. „Obama Clinches Nomination”, The New York Times, 2008-06-04. Accesat la data de 2008-06-04.
  110. ^ Salant, Jonathan D.. „Obama Won't Accept Public Money in Election Campaign”, Bloomberg, 2008-06-19. Accesat la data de 2008-06-19.
  111. ^ Sidoti, Liz, Fouhy, Beth (Associated Press). „Obama picks Biden for veep”, San Francisco Chronicle, 2008-08-22. Accesat la data de 2008-09-20.
  112. ^ Tom Baldwin. „Hillary Clinton: 'Barack is my candidate'”, TimesOnline, 2008-08-27. Accesat la data de 2008-08-27.
  113. ^ Nagourney, Adam. „Obama Wins Hard-Fought Nomination as Biden and Bill Clinton Rally the Party”, The New York Times, 2008-08-27. Accesat la data de 2008-08-27.
  114. ^ „Obama accepts Democrat nomination”, BBC News, BBC, 2008-08-29. Accesat la data de 2008-08-29.
  115. ^ Marks, Alexandra. „Soaring speech from Obama, plus some specifics”, The Christian Science Monitor, 2008-08-29. Accesat la data de 2008-09-20.
  116. ^ „Obama's grandmother dies after battle with cancer”, CNN, November 3, 2008.
  117. ^ CNN Electoral Map Calculator - Election Center 2008. CNN.com (2008). Accesat la data de 2008-12-14.
  118. ^ BBC NEWS | World | Americas | US Elections 2008 | Obama wins historic US election. News.bbc.co.uk (November 5, 2008). Accesat la data de 2008-11-05.
  119. ^ Nagourney, Adam. „Obama Elected President as Racial Barrier Falls”, The New York Times, November 4, 2008. Accesat la data de 2008-11-05.
  120. ^ Obama: 'This is your victory'. CNN (5 noiembrie 2008). Accesat la data de 2008-11-05.
  121. ^ Wallsten, Peter. „White Americans play major role in electing the first black president”, Los Angeles Times, 5 noiembrie 2008.
  122. ^ Rural Notebook. Change has come, says President-elect Obama - Americas, World - The Independent. Independent.co.uk. Accesat la data de 2008-11-05.
  123. ^ Obama wins historic US election. BBC News (5 noiembrie 2008).
  124. ^ Congress meets to count electoral votes. (8 ianuarie 2009). MSNBC.
  125. ^ Ruggeri, Amanda (2008-12-17). A Visitor's Guide to the Presidential Inauguration of Barack Obama. U.S. News & World Report. U.S.News & World Report LP. Accesat la data de 2008-12-19..
  126. ^ „Senator Feinstein Announces 2009 Inaugural Theme”, Press Release, Joint Congressional Committee on Inaugural Ceremonies, 2008-11-05. Accesat la data de 2009-01-15.
  127. ^ Gerstein, Josh. „Obama: End Abortion 'Politicization'”, Politico.com, 2009-01-24.
  128. ^ Doyle, Michael. „Obama restores some of the 'Freedom' to FOIA”, McClatchy Newspapers, 2009-01-23. Accesat la data de 2009-01-24.
  129. ^ Gearan, Anne, Lolita C. Baldor. „Obama asks Pentagon for responsible Iraq drawdown”, 2009-01-22. Accesat la data de 2009-01-24.
  130. ^ Merritt, Michael. „Obama Opens Up Presidential Records; Some Conservatives Forget History”, PoliGazette, 2009-01-23. Accesat la data de 2009-01-24.
  131. ^ Glaberson, William. „Obama Orders Halt to Prosecutions at Guantánamo”, The New York Times, The New York Times Company, 2009-01-21. Accesat la data de 2009-02-03.
  132. ^ „Obama's remarks on signing the stimulus plan (Remarcile lui Obama la semnarea planului de stimulare)”, Cable News Network. Turner Broadcasting System, Inc. Accesat la data de 2009-02-17.
  133. ^ Feller, Ben (2009-02-27). Obama sets firm withdrawal timetable for Iraq. Yahoo! News. Accesat la data de 2009-03-03.
  134. ^ Strausberg, Chinta. „Opposition to war mounts” (paid archive), Chicago Defender, 2002-09-26, p. 1. Accesat la data de 2008-02-03.
  135. ^ Office of the Press Secretary (2002-10-02). President, House Leadership Agree on Iraq Resolution. The White House. Accesat la data de 2008-02-17. Tackett, Michael. „Bush, House OK Iraq deal; Congress marches with Bush” (paid archive), Chicago Tribune, 2002-10-03, p. 1. Accesat la data de 2008-02-03.
  136. ^ Glauber, Bill. „War protesters gentler, but passion still burns” (paid archive), Chicago Tribune, 2003-10-03, p. 1. Accesat la data de 2008-02-03. Strausberg, Chinta. „War with Iraq undermines U.N.”, Chicago Defender, 2002-10-03, p. 1. Accesat la data de 2008-10-28. Bryant, Greg. „300 protesters rally to oppose war with Iraq”, Medill News Service, 2002-10-02. Accesat la data de 2008-02-03. Katz, Marilyn (2007-10-02). Five Years Since Our First Action. Chicagoans Against War & Injustice. Accesat la data de 2008-02-17. Bryant, Greg; Vaughn, Jane B.. „300 attend rally against Iraq war” (paid archive), Daily Herald (Arlington Heights), 2002-10-03, p. 8. Accesat la data de 2008-10-28. Mendell (2007), pp. 172–177.
  137. ^ Obama, Barack. „Remarks of Illinois State Sen. Barack Obama Against Going to War with Iraq”, BarackObama.com, 2002-10-02. Accesat la data de 2008-02-03.
  138. ^ McCormick, John. „Obama marks '02 war speech; Contender highlights his early opposition in effort to distinguish him from his rivals” (paid archive), Chicago Tribune, 2007-10-03, p. 7. Accesat la data de 2008-10-28. Pallasch, Abdon M.. „Obama touts anti-war cred; Kicks off tour 5 years after speech critical of going to Iraq” (paid archive), Chicago Sun-Times, 2007-10-03, p. 26. Accesat la data de 2008-10-28.
  139. ^ Office of the Press Secretary (2003-03-16). President Bush: Monday "Moment of Truth" for World on Iraq. The White House. Accesat la data de 2008-02-17. Associated Press. „'Moment of truth for the world'; Bush, three allies set today as final day for Iraq to disarm or face massive military attack” (paid archive), Chicago Sun-Times, 2003-03-17, p. 1. Accesat la data de 2008-02-03.
  140. ^ Ritter, Jim. „Anti-war rally here draws thousands” (paid archive), Chicago Sun-Times, 2003-03-17, p. 3. Accesat la data de 2008-02-03.
  141. ^ Barack Obama. (2007-10-22). Obama-Caucus4Priorities (flv). Obama '08. Retrieved on 2008-05-18.
  142. ^ Pentru text şi fişiere audio, vezi: Obama, Barack (2006-11-20). A Way Forward in Iraq. Chicago Council on Global Affairs. Accesat la data de 2008-01-14.
  143. ^ Obama, Barack (2007-03-02). AIPAC Policy Forum Remarks. Barack Obama U.S. Senate Office. Accesat la data de 2008-01-30. Pentru remarci din campania lui Obama de la alegerile legislative din 2004 privind posibilitatea lansării de atacuri cu rachete împotriva Iranului, vezi: Mendell, David. „Obama Would Consider Missile Strikes on Iran” (paid archive), 'Chicago Tribune', 2004-09-25. Accesat la data de 2008-01-14.
  144. ^ Barack Obama and Joe Biden's Plan to Secure America and Restore Our Standing. Obama for America. Accesat la data de 2008-09-22.
  145. ^ Gordon, Michael R. and Zeleny, Jeff. „Obama Pledges 'Aggressive' Iran Diplomacy”, The New York Times, 2007-11-02. Accesat la data de 2008-06-17.
  146. ^ „Stenograma celei de-a patra dezbateri democrate”, The New York Times, 2007-07-24. Accesat la data de 2008-06-17.
  147. ^ „Obama Warns Pakistan on Al-Qaeda”, BBC News, 2007-08-01. Accesat la data de 2008-01-14. Pentru filmul şi textul discursului, vezi: „Policy Address on Terrorism by The Honorable Barack Obama, United States Senator from Illinois”, Woodrow Wilson International Center for Scholars, 2007-08-01. Accesat la data de 2008-01-30. Pentru detalii ale operaţiunii militare abandonate din 2005, vezi Mazzetti, Mark. „Rumsfeld Called Off 2005 Plan to Capture Top Qaeda Figures”, International Herald Tribune, 2007-07-08. Accesat la data de 2008-01-14.
  148. ^ Obama, Barack, Sam Brownback. „Policy Adrift on Darfur”, The Washington Post, 2005-12-27. Accesat la data de 2008-01-14. Doyle, Jim. „Tens of Thousands Rally for Darfur”, San Francisco Chronicle, 2006-05-01. Accesat la data de 2008-01-14.
  149. ^ Kuhnhenn, Jim (Associated Press). „Giuliani, Edwards Have Sudan Holdings”, San Francisco Chronicle, 2007-05-17. Accesat la data de 2008-01-14.; Obama, Barack. „Hit Iran Where It Hurts”, New York Daily News, 2007-08-30. Accesat la data de 2008-01-14.
  150. ^ Obama, Barack (July–August 2007). „Renewing American Leadership”. Foreign Affairs 86 (4). Accesat la data de 2008-01-14.
  151. ^ Franklin, Ben A. „The Fifth Black Senator in U.S. History Makes F.D.R. His Icon”, Washington Spectator, 2005-06-01. Accesat la data de 2008-01-14.
  152. ^ Zeleny, Jeff. „Judicious Obama Turns Up Volume”, Chicago Tribune, 2005-09-12. Accesat la data de 2008-01-14.
  153. ^ Pickler, Nedra. „Obama Calls for Universal Health Care within Six Years”, Associated Press via Union-Tribune (San Diego), 2007-01-25. Accesat la data de 2008-01-14.
  154. ^ Davis, Teddy, Sunlen Miller. „Obama Bucks Party Line on Education”, ABC News, 2007-11-20. Accesat la data de 2008-01-14.
  155. ^ „Rally at Coastal Carolina University in Conway, SC” (video), Obama for America, Brightcove.TV, August 23, 2007. Accesat la data de 2008-02-17.
  156. ^ „A Speech On the Economy, Opportunity and Tax Policy with Senator Barack Obama”, Tax Policy Center, 2007-09-18. Accesat la data de 2008-01-14.
  157. ^ Format:Citenews
  158. ^ „Obama Tax Plan: $80 Billion in Cuts, Five-Minute Filings”, CNN, 2007-09-18. Accesat la data de 2008-01-14.
  159. ^ Zeleny, Jeff. „Obama Proposes Capping Greenhouse Gas Emissions and Making Polluters Pay”, The New York Times, 2007-10-09. Accesat la data de 2008-01-14.
  160. ^ Barack Obama. The Blueprint for Change: Barack Obama's plan for America (PDF). Obama for America. Accesat la data de 2008-04-20.
  161. ^ Lerner, Michael. „U.S. Senator Barack Obama Critiques Democrats' Religiophobia”, Tikkun Magazine, 2006-07-03. Accesat la data de 2008-01-14. Sen. Barack Obama: Call to Renewal Keynote Address. Beliefnet (2006-06-28). Accesat la data de 2008-01-14.
  162. ^ Gibson, Manda. „At Global AIDS Summit, Churches Challenged to Take the Lead”, PurposeDriven.com, 2006-06-28. Accesat la data de 2008-01-14.
  163. ^ „Screaming Crowds Welcome U.S. Senator 'Home'”, CNN, 2006-08-27. Accesat la data de 2008-01-14.
  164. ^ Obama, Barack. „Race Against Time—World AIDS Day Speech”, Obama U.S. Senate Office, 2006-12-01. Accesat la data de 2008-01-14.
  165. ^ „Rick Warren/Barack Obama AIDS Partnership Must End, Say Pro-Life Groups”, Christian Newswire Press Release, 2006-11-28. Accesat la data de 2008-01-14. See also: Van Biema, David. „The Real Losers in the Obama-Warren Controversy”, Time, 2006-12-01. Accesat la data de 2008-01-14.
  166. ^ „Barack Obama: Faith Has Been 'Hijacked'”, Associated Press via CBS News, 2007-06-24. Accesat la data de 2008-01-14. Vezi şi: Brody, David. „Obama to CBN News: We're No Longer Just a Christian Nation”, Christian Broadcasting Network, 2007-07-30. Accesat la data de 2008-01-14.
  167. ^ Mayer, William. „Kerry's Record Rings a Bell”, Washington Post, 2004-03-28. Accesat la data de 2008-06-07.
  168. ^ 2005 U.S. Senate Votes. American Conservative Union. Accesat la data de 2008-09-20.; 2006 U.S. Senate Votes. American Conservative Union. Accesat la data de 2008-09-20.; 2007 U.S. Senate Votes. American Conservative Union. Accesat la data de 2008-09-20.
  169. ^ ADA's 2005 Congressional Voting Record. Americans for Democratic Action. Accesat la data de 2008-09-20.; ADA's 2006 Congressional Voting Record. Americans for Democratic Action. Accesat la data de 2008-09-20.; ADA's 2007 Congressional Voting Record. Americans for Democratic Action. Accesat la data de 2008-09-20.
  170. ^ Obama (2006), pp. 327–332. Vezi şi: Brown, Sarah. „Obama '85 Masters Balancing Act”, Daily Princetonian, 2005-12-07. Accesat la data de 2008-04-28. Tucker, Eric. „Family Ties: Brown Coach, Barack Obama”, Associated Press, ABC News, 2007-03-01. Accesat la data de 2008-04-28.
  171. ^ Obama (2006), p. 329.
  172. ^ Fornek, Scott. „Michelle Obama: 'He Swept Me Off My Feet'”, Chicago Sun-Times, 2007-10-03. Accesat la data de 2008-04-28.
  173. ^ Martin, Jonathan (2008-07-04). Born on the 4th of July. The Politico. Accesat la data de 2008-07-10.
  174. ^ Obama (1995), p. 440, and Obama (2006), pp. 339–340. Vezi şi: Election 2008 Information Center: Barack Obama. Gannett News Service. Accesat la data de 2008-04-28.
  175. ^ Obama: I trusted Rezko (2008-03-15).
  176. ^ Zeleny, Jeff. „The First Time Around: Sen. Obama's Freshman Year”, Chicago Tribune, 2005-12-24. Accesat la data de 2008-04-28.
  177. ^ „Rezko found guilty in corruption case”, The Associated Press, MSNBC.com, 2008-06-04. Accesat la data de 2008-06-24.
  178. ^ Slevin, Peter. „Obama Says He Regrets Land Deal With Fundraiser”, The Washington Post, 2006-12-17. Accesat la data de 2008-06-10.
  179. ^ „Obama's Money”, CNNMoney.com, 2007-12-07. Accesat la data de 2008-04-28. Vezi şi: Goldfarb, Zachary A. „Measuring Wealth of the '08 Candidates”, The Washington Post, 2007-03-24. Accesat la data de 2008-04-28.
  180. ^ Zeleny, Jeff. „Book Sales Lifted Obamas' Income in 2007 to a Total of $4.2 Million”, The New York Times, 2008-04-17. Accesat la data de 2008-04-28.
  181. ^ „Senator Barack Obama Visit to CJTF-HOA and Camp Lemonier: August 31—September 1, 2006” (video), Combined Joint Task Force—Horn of Africa, YouTube, 2007-02-06. Accesat la data de 2008-04-28.
  182. ^ Keeping Hope Alive: Barack Obama Puts Family First. The Oprah Winfrey Show (2006-10-18). Accesat la data de 2008-06-24.
  183. ^ Fornek, Scott. „Half Siblings: 'A Complicated Family'”, Chicago Sun-Times, 2007-09-09. Accesat la data de 2008-06-24. Vezi şi: Interactive Family Tree. Chicago Sun-Times (2007-09-09). Accesat la data de 2008-06-24.
  184. ^ Fornek, Scott. „Madelyn Payne Dunham: 'A Trailblazer'”, Chicago Sun-Times, 2007-09-09. Accesat la data de 2008-06-24.
  185. ^ „Obama's grandmother dies after battle with cancer”, CNN, 2008-11-03. Accesat la data de 2008-11-04.
  186. ^ Obama (1995), p. 13. Pentru relatări privin genealogia lui Obama din partea mamei, inclusiv legături cu stăpâni de sclavi, imigranţi irlandezi, şi strămoşi comuni cu George W. Bush, Dick Cheney, şi Harry Truman, vezi: Nitkin, David, Harry Merritt. „A New Twist to an Intriguing Family History”, Baltimore Sun, 2007-03-02. Accesat la data de 2008-06-24. Jordan, Mary. „Tiny Irish Village Is Latest Place to Claim Obama as Its Own”, The Washington Post, 2007-05-13. Accesat la data de 2008-06-24. „Obama's Family Tree Has a Few Surprises”, Associated Press, CBS 2 (Chicago), 2007-09-08. Accesat la data de 2008-06-24.
  187. ^ Kantor, Jodi. „One Place Where Obama Goes Elbow to Elbow”, The New York Times, 2007-06-01. Accesat la data de 2008-04-28. Vezi şi: „The Love of the Game” (video), HBO: Real Sports with Bryant Gumbel, YouTube (BarackObama.com), 2008-04-15. Accesat la data de 2008-04-28.
  188. ^ Parsons, Christi. „Obama Launches an '07 Campaign—To Quit Smoking”, Chicago Tribune, 2007-02-06. Accesat la data de 2008-04-28.
  189. ^ Obama (2006), pp. 202–208. Porţiuni citate în: Obama, Barack. „My Spiritual Journey”, Time, 2006-10-23. Accesat la data de 2008-04-28.
  190. ^ Obama, Barack (2006-06-28). 'Call to Renewal' Keynote Address. Barack Obama: U.S. Senator for Illinois (website). Accesat la data de 2008-06-16.
  191. ^ Jodi Kantor. „Barack Obama's search for faith”, International Herald Tribune, April 30, 2007. 30 aprilie 2007
  192. ^ Barack Obama. „My Spiritual Journey”, Time magazine, 16 octombrie 2006.
  193. ^ Wallace-Wells, Benjamin. „The Great Black Hope: What's Riding on Barack Obama?”, Washington Monthly, November 2004. Accesat la data de 2008-04-07. Vezi şi: Scott, Janny. „A Member of a New Generation, Obama Walks a Fine Line”, International Herald Tribune, 2007-12-28. Accesat la data de 2008-04-07.
  194. ^ Payne, Les. „In One Country, a Dual Audience” (paid archive), Newsday, 2007-08-19. Accesat la data de 2008-04-07.
  195. ^ Dorning, Mike. „Obama Reaches Across Decades to JFK” (paid archive), Chicago Tribune, 2007-10-04. Accesat la data de 2008-04-07. Vezi şi: Harnden, Toby. „Barack Obama is JFK Heir, Says Kennedy Aide”, Daily Telegraph, 2007-10-15. Accesat la data de 2008-04-07.
  196. ^ Holmes, Stephanie (30 noiembrie 2008). Obama: Oratory and originality (în engleză). The Age. Accesat la data de 2008-12-11.
  197. ^ Higgans, Charlotte (19 noiembrie 2008). A classic orator, Obama learnt from the masters (în engleză). BBC. Accesat la data de 2008-12-11.
  198. ^ Strange, Hannah. „Celebrities join YouTube revolution”, The Times (UK), 5 martie 2008. Accesat la data de 2008-12-18. (în engleză)
  199. ^ Wappler, Margaret. „Emmys give knuckle bump to will.i.am; more videos on the way”, Los Angeles Times, 2008-06-20. Accesat la data de 2008-12-18. (în engleză)
  200. ^ New emotion dubbed 'elevation (în engleză). Toronto Star (11 decembrie 2008). Accesat la data de 2008-12-11.
  201. ^ The Root; USA Today
  202. ^ World wants Obama as president: poll
  203. ^ "Obama to visit nuclear, biological weapons destruction facilities in former Soviet Union" - Senate.gov
  204. ^ Rome Mayor's Leadership Bid May Lead to Early Italian Elections; VELTRONI A NEW YORK - Il politico prevale sull' amministratore; Libreria Rizzoli Galleria
  205. ^ "Sarkozy, Obama and McCain" - The Economist
  206. ^ Goodman, Dean. „Obama or Clinton? Grammys go for Obama”, Reuters, 2008-02-10. Accesat la data de 2008-11-24. (în engleză)
  207. ^ Von Drehle, David (16 decembrie 2008). Why History Can't Wait (Cover article). Person of the Year 2008. Revista Time. Accesat la data de 17 decembrie 2008.

[modifică] Bibliografie

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Barack Obama


Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Barack_Obama
Unelte personale
În alte limbi