Târgovişte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Târgovişte
—  Municipiu  —
Vedere din Turnul Chindia asupra Curţii Domneşti
Stemă
Târgovişte
Coordonate: 44°55′27″N 25°27′24″E / 44.92417, 25.45667
Ţară	România
Judeţ	Dâmboviţa
Atestare documentară	1396
Localităţi componente	Priseaca
Guvernare
- Primar	Gabriel Florin Boriga[1] (PD-L[1], ales 2008)
Altitudine	260 metri n.m.
Populaţie (2002)[2]
- Total	89.930 locuitori
Site: Primăria Târgovişte (ro)

Târgovişte este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Dâmboviţa, Muntenia, România. Are o populaţie de aproximativ 89.000 de locuitori. Reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, oraşul a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti.

Cuprins 1 Aşezare geografică 1.1 Oraşe apropiate 2 Istoric 3 Transport 3.1 Cale ferată 3.2 Drumuri 3.3 Transport public 4 Economie 4.1 Industrie 4.2 Comerţ 5 Administraţie 5.1 Primari 6 Demografie 7 Mass-Media 8 Oraşe înfrăţite 9 Personalităţi 10 Echipe sportive 11 Alte informaţii 12 Galerie fotografică 13 Note 14 Legături externe

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul este situat pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiţei, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică şi Câmpia Înaltă a Târgoviştei^[3], care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmboviţa şi râul Ialomiţa până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă şi monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviştea fiind aşezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiţei, şi în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

[modifică] Oraşe apropiate

• Bucureşti, la 80 km sud-est
• Piteşti, la 70 km vest
• Ploieşti, la 50 km est
• Pucioasa, la 20 km nord
• Găeşti, la 30 km sud-vest
• Moreni, la 20 km nord-est
• Titu, la 30 km sud
• Fieni, la 27 km nord

[modifică] Istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul şi în împrejurimile oraşului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criş, Gumelniţa, Coţofeni, apoi din perioada bronzului şi din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe şi unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista şi Decebal, şi ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) şi apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgovişte s-au găsit urme ale unei aşezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o aşezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

Nicolae Iorga crede că^{[necesită citare]} la Târgovişte a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi şi pârcălabul Dragomir al cetăţii Dâmboviţei în vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câştigată de români. Este de reţinut că, în cronica turcului Ioan Küküllö, se pomeneşte de existenţa, pe locul unde se află astăzi oraşul, a unei fortificaţii, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomiţa luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că oraşul exista încă de atunci şi că românii s-au bătut cu îndârjire.

Prima menţiune a oraşului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat oraşul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân oraşul a devenit principala reşedinţă domnească a Ţării Româneşti. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei; ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Mircea I Basarab, voievodul Ţării Româneşti, duce de Făgăraş şi Almaş, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici şi domn al Dârstorului, spre cunoştinţa acestora, atât celor de acum, cât şi celor viitori", aşa cum semna tratatele sale de alianţă.

Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan II, ce stabileşte privilegiile vamale ale târgoveţilor locali şi drepturile de care beneficiau aceştia în ţară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Ţepeş (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade şi Ştefan cel Mare şi se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto).

Voievodul Radu cel Mare reclădeşte începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmaşul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgovişte.

După toate probabilităţile^[4], la Târgovişte a activat primul meşter tipograf din Ţara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carţi în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) şi „Evangheliarul” (1512). către mijlocul aceluiaşi secol activitatea tipografică este reluată la Târgovişte de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).

Mihai Viteazul a reuşit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate româneşti - Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creştinătăţii era recunoscut în întreaga Europă. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toţi românii. În timpul său, Târgovişte este ocupată de turcii lui Sinan paşa, care fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creştine ale Ungariei şi ale lui Mihai Viteazul eliberează oraşul, ce suferă ănsă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întăreşte şi extinde fortificaţiile oraşului (unice la sud de Carpaţi), repară vechile biserici şi construieşte multe altele noi.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea ţării şi a murit ca un martir, refuzând să-şi trădeze credinţa. În timpul său, reşedinţa de vară a ţării s-a aflat la Târgovişte, iar cea de iarnă la Bucureşti. După domnia sa, capitala se mută la Bucureşti, eveniment în urma căruia Târgovişte a început sa piardă din puterea economică precum şi din populaţie.

Urmează un secol al domnilor fanarioţi. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită şi trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri şi unii localnici ca material de construcţie pentru propriile case.

Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce străluceşte la Bucureşti, restabilind domniile pământene pe scaunul ţării, se sfârşeşte trist la Târgovişte. Tudor şi multi dintre soldaţii săi sunt masacraţi de eterişti pe locul din faţa bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor.

Târgoviştenii au participat activ la revoluţia română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniştilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze oraşul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societăţii româneşti la sfârşitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea oraşului în 1863, inaugurarea cursei de diligenţe şi apoi de cale ferată Bucureşti-Târgovişte, înfiinţarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinăriilor de petrol.

Târgovişte şi-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale naţiunii. În războiul de independenţă din 1877-1878 s-au distins numeroşi comandanţi si ostaşi târgovişteni. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmboviţa nr. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, şi apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăşti, Oituz si Mărăşeşti în 1917.

Târgovişte a fost locul execuţiei dictatorului Nicolae Ceauşescu precum şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în decembrie 1989.

[modifică] Transport

[modifică] Cale ferată

Gara Târgovişte este un important nod feroviar, legând Bucureştiul de Ploieşti şi Pietroşiţa. Gara din oraş a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884, împreună cu calea ferată Titu—Târgovişte. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgovişte—Pucioasa. Linia Târgovişte—Ploieşti a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deşi construcţia ei fusese începută încă din 1929.

Oraşul este deservit şi de halta Teiş, gara Târgovişte Nord şi punctele de oprire de la Romlux şi Valea Voievozilor.

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimaţii de călătorie —, cât şi traficului de marfă. Deserveşte prin linii industriale mari operatori economici ai oraşului — Mechel, Oţelinox, UPET, Erdemir, Romlux, Rondocarton.

[modifică] Drumuri

Aşezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, oraşul este şi astăzi un nod feroviar şi rutier, putând fi uşor abordat din toate părţile. Municipiul Târgovişte este situat în vecinătatea capitalei României, la o distanţă de 80 km de Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Prin Târgovişte trec drumurile naţionale:

Drum naţional	Traseu	Lungime (km)	Drum european	Observaţii
DN 71	Tărtăşeşti — Târgovişte — Pucioasa — Sinaia
DN 72	Găeşti — Târgovişte — Ploieşti
DN 72A	Târgovişte — Câmpulung

De asemenea, o serie de drumuri judeţene trec prin municpiu:

• DJ 711 Târgovişte — Bujoreanca
• DJ 712 Târgovişte — Şotânga — Vulcana-Pandele — Brăneşti — Pucioasa
• DJ 718A Târgovişte — Mănăstirea Dealu
• DJ 719 Târgovişte — Valea Voievozilor
• DJ 721 Târgovişte — Colanu — Văcăreşti — Perşinari — Gura Şutii — Produleşti —Costeşti Deal

[modifică] Transport public

În interiorul oraşului, transportul public este asigurat de S.C. Transport Public S.A. şi cuprinde trasee de autobuze, linii de troleibuze şi de maxi-taxi. În anul 2005 a fost dezvoltat şi modernizat transportul public, S.C. Transport Public S.A. devenind societate de transport călători în parteneriat public-privat.

[modifică] Economie

[modifică] Industrie

[modifică] Comerţ

O serie de societăţi comerciale, Kaufland, Praktiker, Intermarche (Interex), Plus, Peny Market,XXL,Ethos,Dedeman au centre comerciale deschise aici. Alte magazine mari sunt „Muntenia” şi „Mondial”.

[modifică] Administraţie

[modifică] Primari

• 2000-2008: Iulian Furcoiu (PSD)
• 2008-prezent: Gabriel Boriga (PD-L)

[modifică] Demografie

Evoluţia demografică la recensăminte:

Conform recensământului din 2002, Târgovişte avea 89.930 locuitori,^[5] din care 96,60% români (86.873 locuitori), 2,84% romi (ţigani; 2.555 locuitori) şi 0,56% de altă etnie.

[modifică] Mass-Media

Târgoviştea are si televiziuni.Acestea sunt:Minisat TV,TTV,Art Press,Dâmboviţa TV,Columna TV.Ziarul principal nu numai în oraş,dar şi în judeţ este Jurnalul Dâmboviţa.

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Kazanlak
• Târgovişte
• Trakai
• Orvault
• Corbetta
• Santarém
• Vellinge
• Miami
• Castellon de la Plana

[modifică] Personalităţi

• Macarie, tipograf, autorul primei cărţi publicate la noi în 1508
• Diaconul Coresi (d. 1583), traducător şi meşter tipograf.
• Ion Heliade Rădulescu (1802 - 1872), scriitor, filolog, politician
• Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1868 - 1946), scriitor
• Ileana Sărăroiu, cântăreaţă
• Grigore Alexandrescu (1810 - 1885), poet
• Vasile Răducă (1954), teolog
• Ioan Radu, maestru emerit al sportului—rachetomodelism
• Laura Stoica (1967 - 2006), cântăreaţă, actriţă, compozitoare de muzică pop-rock
• Theodor Stolojan, economist şi om politic român, fost prim ministru al României
• Cornel Dinu, fotbalist
• Sorana Cîrstea, jucătoare de tenis
• Laurenţiu Reghecampf, fotbalist
• Mircea Horia Simionescu, scriitor
• Radu Petrescu, scriitor

[modifică] Echipe sportive

• FCM Târgovişte (fotbal)
• MCM Târgovişte (baschet feminin)
• Petrolul Târgovişte (fotbal)

[modifică] Alte informaţii

• Formaţia de muzică rock Trooper a luat fiinţă aici.
• Anual, în luna octombrie, la sala Casei Sindicatelor, se desfăşoară la Târgovişte Festivalul Naţional de Romanţe Crizantema de Aur. Prima ediţie a fost în anul 1967.

[modifică] Galerie fotografică

Pisania Bisericii Stelea

Clopot din 1669, în pronaosul Bisericii domneşti

Turnul Chindiei

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

• Site-ul Primăriei Târgovişte
• Harta oraşului pe site-ul Primăriei Târgovişte
• Site-ul Universităţii Valahia din Târgovişte

v • d • m Municipii şi oraşe din Judeţul Dâmboviţa Municipii Târgovişte  • Moreni Oraşe Fieni  • Găeşti  • Pucioasa  • Răcari  • Titu

v • d • m Reşedinţele judeţelor României Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău