Bătălia de la Mărășești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bătălia de la Mărășești
Parte a Primului Război Mondial
Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917

Soldați români angajați în Bătălia de la Mărășești din 1917
Informații generale
Perioadă 8 august 1917 - 4 septembrie 1917
Loc Mărășești, România
Rezultat victorie românească
Combatanți
Flag of Romania.svg România,

Flag of Russian Empire for private use (1914–1917) 3.svg Rusia

Flag of the German Empire.svg Germania,
Conducători
Flag of Romania.svg gen.Eremia Grigorescu,

Flag of Russian Empire for private use (1914–1917) 3.svg gen.Aleksandr. I. Ragoza

Flag of the German Empire.svg gen.August von Mackensen,

gen. Joachim von Eben, gen. Kurt von Morgen

Efective
268.000 285.000
Pierderi
27.410 47.000

Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară.

Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: "Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri ... în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." [1]

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aci nu se trece![2]. Planificarea germană a denumit operațiunea "Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița", făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri - una dintre cele mai mari densități artileristice [3]. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești - care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de "a sfărâma armata română din Moldova", după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma [4]. Cotidianul "Times" scria că "Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români ..." [5].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Kurt von Morgen, "Meiner Truppen Heldenkämpfe", Berlin, 1920, p.90 apud. C. Kirițescu "Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919", p.232
  2. ^ Gheorghe Romanescu, "Marile Bătălii ale românilor", București, 1982, p.19
  3. ^ C. C. Giurescu, coord., "Istoria României în date", Ed. Enciclopedică română, București, 1972, p.305
  4. ^ C. Kirițescu, op.cit., p.229, 232
  5. ^ Gh. Romanescu, op.cit., p.191

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Flag of Romania.svgHourglass drawing.svg Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.