Comuna Râu Alb, Dâmbovița

45°9′5″N 25°19′58″E (Comuna Râu Alb, Dâmbovița) / 45.15139°N 25.33278°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru râu, vedeți Râul Alb, Dâmbovița.
Râu Alb
—  comună  —
Râu Alb se află în România
Râu Alb
Râu Alb
Râu Alb (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°9′5″N 25°19′58″E ({{PAGENAME}}) / 45.15139°N 25.33278°E

Țară România
Județ Dâmbovița


ReședințăRâu Alb de Jos
ComponențăRâu Alb de Jos, Râu Alb de Sus

Guvernare
 - primar al comunei Râu Alb[*]Cătălin Preda[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total24,69 km²
Altitudine490 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.466 locuitori
 - Densitate63,35 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal137027

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Râu Alb este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Râu Alb de Jos (reședința) și Râu Alb de Sus. Comuna este situată în nord-vestul județului, la o distanță de aproximativ 45 km de municipiul Târgoviște, centrul politico-administrativ al județului.

Satul Râu Alb de Jos este așezat de-a lungul drumului județean DJ712A ce face legătura între drumul național 71 Târgoviște – Sinaia la Fieni și drumul național 72A Târgoviște – Câmpulung.

Satul Râu Alb de Sus este situat de-a lungul drumului comunal DC122 Râu Alb-Pucheni, drum ce urmează valea râului Alb în bazinul superior de la izvoare până în aval pe distanță de 5 km. făcând legătura între aceste localități.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Doi groși polonezi din 1596 descoperiți pe teritoriul satului dovedesc vechimea așezării.

La început a fost un singur sat cu numele Râu Alb, sat de moșneni amintit în documente în secolul XVII. La 26 martie 1662, jumătate din moșia satului, fostă a lui Pârvu Rudeanu, logofătul, se afla în stăpânirea lui Badea Vel Clucer, ginerele lui Pârvu. Satul și-a luat numele de la pârâul ce-l străbate ale cărui ape apar albe din pricina rocilor pe care le spală în scurgerea lor. La 7 decembrie 1733 și 5 iulie 1764 popa Oprea din Bărbulețu primește de la locuitorii din Bărbulețu „o levade în Râu Alb”. Satul a fost alcătuit relativ târziu din locuitorii veniți din Bărbulețu și din Pietrari, cât și din țărani veniți din Transilvania, în special din zona Moieciu sau zona Sibiului.

Vatra actuală a satului Râu Alb era acoperită de păduri, partea de sud-est era stăpânită în devălmășie de moșneni pietrăreni, iar partea de nord-vest era proprietatea moșnenilor satului Bărbulețu ajungând până la actualul cătun Ciobănești și Vârful lui Boagher în locul numit „Purcăreață”.

Din punct de vedere istoric Râu Alb apare ca sat în anul 1733; până la 1870 a făcut parte din comuna Bărbulețu.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Râu Alb făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul Râu Alb, cu 1098 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală și trei mori de apă.[3] În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec în plasa Voinești a aceluiași județ și ca având în compunere satele Râu Alb (Râu Alb de Jos) și Runcu (Râu Alb de Sus, a nu se confunda cu satul Runcu, aflat în comuna vecină), populația ei totală fiind de 1898 de locuitori.[4]

În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit județului Dâmbovița, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Bărbulețu.[5][6]

Comuna a fost reînființată în decembrie 2004, în conformitate cu prevederile Legii 542/2004.[7]


Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Râu Alb

     Români (95,91%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (4,09%)




Componența confesională a comunei Râu Alb

     Ortodocși (95,16%)

     Alte religii (0,61%)

     Necunoscută (4,23%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Râu Alb se ridică la 1.466 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.564 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%), iar pentru 4,09% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,16%), iar pentru 4,23% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Râu Alb este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Cătălin Preda[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul PRO România2      
Partidul Național Liberal1      

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rîul-Alb, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 253–254. 
  4. ^ „Comuna Râu-Alb în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  5. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Legea nr. 542 din 25 noiembrie 2004 pentru înființarea comunei Râu Alb, prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .