Alsacia-Lorena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Reichsland Elsaß-Lothringen
Teritoriul imperial Alsacia-Lorena
Teritoriu al Imperiului German

 

 

 

1871 – 1918
 

 

Steag Stemă
Steag Stema
Imn naţional
Elsässisches Fahnenlied
Localizarea Teritoriului Alsacia-Lorena
Alsacia-Lorena în cadrul Imperiului German
Capitală Strasbourg
48°35′N 7°44′E / 48.583, 7.733
Formă de guvernământ Reichsland
Oberpräsident
 - 1871-79 Eduard von Moeller
Reichsstatthalter
 - 1879-85 Edwin von Manteuffel (primul)
 - 1918 Rudolf Schwander (ultimul)
Legislativ Landtag des Reichslandes Elsaß-Lothringen
Istorie
 - Războiul franco-prusac 1870-71
 - Tratatul de la Frankfurt 10 mai1871
 - Primul război mondial 1914-18
 - Tratatul de la Versailles 1918
Suprafaţă
 - 1874 14.522 km² (5.607 sq mi)
Populaţie
 - 1874 est. 1.550.000 
     Densitate 106,7 /km²  (276,4 /sq mi)
 - 1912 est. 1.874.000 
     Densitate 129 /km²  (334,2 /sq mi)

Alsacia-Lorena (franceză Alsace-Lorraine, germană Elsaß-Lothringen) este un termen care desemnează teritoriul anexat de Imperiul German în urma războiului franco-prusac din 1870-71. Teritoriul a fost organizat ca un Teritoriu Imperial (germană Reichsland) cu un statut special în cadrul Imperiului, administrat direct de Kaiserul german. Teritoriul a fost atribuit Germaniei prin Tratatul de la Frankfurt şi a fost reocupat de Franţa la sfârşitul Primului război mondial în noiembrie 1918 în urma armistiţiului cu Germania. Prin Tratatul de la Versailles a fost consfinţită incorporarea teritoriului în cadrul Franţei. Teritoriul a fost reanexat de facto de către Germania Nazistă în 1940 dar a revenit sub control francez la sfârşitul războiului.

[modifică] Administraţie

Teritoriul corespundea departamentelor franceze din 1870: Haut şi Bas-Rhin precum şi a unor părţi din departamentele Moselle, Meurthe şi Vosges astfel: Majoritatea vestică a departamentului Moselle, cu excepţia arondismentului Briey, arondismentele Château-Salins şi Sarrebourg din departamentul Meurthe şi cantoanele Schirmeck şi Saales din departamentul Vosges. De partea franceză teritoriile din departamentele Meurthe şi Moselle formează un nou departament Meurthe-et-Moselle iar arondismentul Belfort, ce făcea parte din departamentul Haut-Rhin nu este anexat, devenind un teritoriu special, transformat în 1922 în departamentul Territoire de Belfort.

Redecuparea fontierelor în urma anexării

În partea germană sunt organizate 3 regiuni:

  • Lothringen cu reşedinţa la Metz, corespunde aproximativ actualului departament Moselle, formată din districtul urban Metz şi încă 8 districte rurale;
  • Oberelsaß cu reşedinţa la Colmar, corespunde aproximativ actualului departament Haut-Rhin, formată din 6 districte;
  • Unterelsaß cu reşedinţa la Straßburg, corespunde aproximativ actualului departament Bas-Rhin, formată din districtul urban Straßburg şi încă 7 districte rurale;

Fiecare regiune era condusă de un preşedinte (Bezirkspräsident). Teritoriul este iniţial condus de un preşedinte (Oberpräsident) dar din 1789 este înlocuit cu un Guvernator Imperial (Reichsstatthalter). Alsacia-Lorena trimite 15 deputaţi în Reichstag iar pe plan local din 1874 există o delegaţie, cu rol de parlament local (Landesausschuß). Din 1911 teritoriul obţine o autonomie sporită, devenind teoretic egal cu ceilalţi membrii ai Imperiului german, obţinând un parlament propriu-zis (Landtag des Reichslandes Elsaß-Lothringen).


Unelte personale