Limba luxemburgheză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba luxemburgheză (lëtzebuergesch) este un idiom germanic, fiind forma scrisă a graiului francon moselan a germanei. Graiul francon moselan este vorbit de majoritatea populaţiei Luxemburgului, precum şi de populaţia care trăieşte de-a lungul râului Mosel din Germania. Strămoşii celei mai mare părţi a saşilor din Ardeal provin din zona văii acestui râu, motiv pentru care dialectul acestora prezintă şi astăzi multe elemente comune cu graiul francon moselan, fiind considerat de către unii lingvişi ca aparţinând acestuia.

La 27 februarie 1984, Ioan de Nassau, Marele Duce al Luxemburgului, proclamă limba luxemburgheză drept limba naţională a luxemburghezilor. Totodată, conform Constituţiei luxemburgheze limbile franceză şi germană rămîn limbile administraţiei oficiale în Marele Ducat al Luxemburgului (germana standard, Hochdeutsch, rămîne şi limba de şcolarizare).

Luxemburgheza se mai vorbeşte încă în districtul Arel (Arlon) din sud-estul regiunii belgiene Valonia, avînd aici şi statut de "limbă protejată", şi în nord-vestul Lorenei, în jurul oraşului Thionville.

Luxemburgheza se studiază în cadrul a două catedre universitare de limbi germanice: una la Universitatea din Namur în Belgia, iar cealaltă la Universitatea din Trier în Germania.

[modifică] Tatăl nostru

Mai jos se află textul rugăciunii Tatăl nostru în luxemburgheză:

«Eise Papp am Himmel, däin Numm sief gehellégt. Däi Räich soll kommen, däi Wëll soll geschéien wéi am Himmel sou op der Äerd. Gëf äis haut eist deeglecht Brout, verzei äis eis Schold, wéi mir och dene verzeien, déi an eiser Schold sin. Féier äis nët an d'Versuchung, mä maach äis fräi vum Béisen. Well dir gehéiert d'Reich an d'Kraaft an d'Herrlechkeet an Eiwegkeet. Amen.»

[modifică] Legătură internă

• Wikipedia în luxemburgheză

	Luxemburg --- Luxemburghezi --- Limbile luxemburgheză, franceză şi germană
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •

v • d • m Limbi indo-europene
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.
Limbi indo-iraniene	assameză • avestană • bactriană • baloci • belugistană • bengaleză • caşmirană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • oseţiană • pali • pamiriană • paştună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • şumaşti • tajică • urdu • zazaki
Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friuliană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană (rumanci) • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă
Limbi slave	bielorusă • bosniacă • bulgară • caşubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană
Limbi baltice	curoniană • letonă • lituaniană • prusacă
Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galaţiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoţiană
Limbi germanice	afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • gotă • gotă crimeană • idiş • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • olandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică
Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică
Alte	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice
Limbi cu categorizare incertă: dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă