Regiunea Capitalei Bruxelles

	Belgia
	; Acest articol este parte din seria:; Politica şi guvernul Belgiei
	Constituţie; Rege Albert al II-lea; ; Prim Ministru Herman Van Rompuy; ; Parlamentul Belgiei Senatul; Camera Reprezentanţilor; ; Regiuni Comunităţi Provincii; Comune; Consiliul Constituţional; Curtea de Casaţie; Consiliului de Stat; Alegeri; Partidele Politice; Relaţiile externe;

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la Regiunea Capitalei Bruxelles, entitate federală a Belgiei. Pentru alte sensuri vedeţi Bruxelles (dezambiguizare).

Région Bruxelles-Capitale fr Brussels Hoofdstedelijk Gewest nl

Informaţii
Ţară	Belgia
Limbi oficiale	franceză (90%) neerlandeză (10%)
Capitală	Bruxelles
Suprafaţă	161,4 km²
Pagină web	http://portail.irisnet.be
Populaţie
Populaţie	1.065.443^[1] (1 ianuarie 2008)
Densitate	6.601 loc/km²
Instituţii
Sărbătoare regională	8 mai
Ministru-prezident	{{{prezident}}}
Imn regional
Localizare
Regiunea Bruxelles în Belgia

Regiunea Capitalei Bruxelles (franceză Région Bruxelles-Capitale, neerlandeză Brussels Hoofdstedelijk Gewest, germană Region Brüssel-Hauptstadt) este una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgian. Regiunea este formată din 19 comune, cu o suprafaţă totală de 161 km² complet urbanizată şi cu o populaţie de peste un milion de locuitori.

Regiunea Capitalei este predominant francofonă - aproximativ 85-90%^[2] din populaţie sunt vorbitori de franceză (inclusiv imigranţi), şi aproximativ 10-15%^[3] sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuarie 2006, 73.1% din populaţie sunt cetăţeni belgieni, 4.1% sunt cetăţeni francezi, 12.0% cetăţeni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprimă de obicei ori în franceză ori în engleză), 4.0% cetăţeni marocani, iar 6.8% alţi cetăţeni din afara UE.^[4] În anul 2006 în Regiunea Capitalei Bruxelles erau oficial înregistraţi ca rezidenţi peste 3000 cetăţeni români.

[modifică] Identitate

Pe teritoriul regiunii Bruxelles se folosesc oficial două limbi: franceza (90%) şi neerlandeza (10%). Din punct de vedere istoric, regiunea Bruxelles-ului aparţine spăţiului neerlandofon, franceza fiind vorbită în mod sistematic doar după stabilirea capitalei belgiene aici. În 1915, oraşul avea 20% de francofoni, acest procentaj crescând la 85% în 1975. Dialectul regional vorbit tradiţional este brusselara, un dialect neerlandofon cu puternice influenţe franceze. Vorbitorii dialectului sunt din ce în ce mai puţini în detrimentul celor două limbi oficiale ale regiunii.

Începând cu 1989, locuitorii regiunii Bruxelles îşi aleg propriul consiliu regional. În ultimii zeci de ani o polemică frământă lumea politică belgiană, cea a statutului arondismentului electoral şi judiciar Bruxelles-Halle-Vilvoorde. Partidele politice flamande au cerut ca partea din Flandra al acestui arondisment să fie separată şi organizată asemenea celorlalte arondismente belgiene.

[modifică] Circulaţie şi transport

Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul din Bruxelles şi o reţea de linii de autobuz şi tramvai, dar se ocupă şi de administraţia drumurilor în cele 19 comune care alcătuiesc regiunea. Societăţile de transport flamandă De Lijn şi valonă TEC asigură legături rutiere cu celelalte regiuni ale belgiei. Societatea Naţională de Căi ferate Belgiană asigră legături feroviare cu majoritatea localităţilor importante belgiene iar o serie de servicii feroviare internaţionale, Thalys, Eurostar, TGV, ICE, asigură legături cu marile oraşe din apropierea Belgiei. Regiunea este de asemnea deservită de două aeroporturi, Aeroportul Internaţional Bruxelles Zaventem şi Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud]].

[modifică] Istorie

[modifică] Evul Mediu şi Ducatul Brabantului

Deja în Evul Mediu, Bruxellesul era un oraş cunoscut, ce a înflorit în perioada Ducatului Brabantului. Capitala ducatului era oraşul Louvain, între cele două oraşe apărând astfel o rivalitate. La sfârşitul dominaţiei austriece, nobilimea şi burghezimea din Brabant se mută treptat la Bruxelles.

[modifică] Bruxelles, oraş belgian

La naşterea Belgiei, în 1830, oraşul era populat de flamanzii autohtoni, dar şi de valoni, germanofoni, precum şi de francofoni de origine pariziană. Valonii s-au instalat la Bruxelles ca muncitori, iar parizienii erau refugiaţi din urma revoluţiei franceze. Puterea era controlată de burghezia şi de nobilimea din Brabant. Doar aceste categorii aveau drept de vot, şi se preocupau de o unificare naţională forţată, bazată pe unilingvism francofon, conform acelei concepţii filosofico-politice de origine franceză conform căreia fiecare naţiune ar fi trebuit să vorbească o singură limbă. În secolul al XIX-lea Bruxelles a cunoscut o dezvoltare industrială, care a dus la sporirea numărului locuitorilor de origine valonă. În acelaşi timp, localnicii erau obligaţi să vorbească franceza. Astfel, în secolul al XX-lea numărul francofonilor a depăşit numărul vorbitorilor de idiomuri brusselare şi flamande. Datorită industriei, oraşul Bruxelles s-a extins şi a acaparat unele comune din jurul său. Din această cauză şi datorită convieţurii între populaţia originară flamandă şi muncitorii valoni, noua populaţie mixtă a comunelor dimprejurul oraşului a dezvoltat o identitate regională proprie.

[modifică] Federalizare

Odată cu apariţia mişcărilor de federalizare a Belgiei, datorită disputei asupra statutului capitalei, a fost formată Regiunea Capitalei Bruxelles, la zece ani după organizarea Valoniei şi a Flandrei. Ambele comunităţi au revendicat şi continuă să revendice regiunea, aceste disensiuni contribuind la formarea unei identităţi unitare a regiunii, o enclavă în mijlocul Flandrei.

[modifică] Situaţia instituţională

Primăria Bruxelles-ului

Datorită modalităţii particulare de realizare a federalizării în Belgia, instituţiile administrative ale Bruxelles-ului au o complexitate extraordinară. Complexitatea este mai evidentă din punct de vedere legislativ, dar este atenuată în realitatea datorită posibilităţii cumulului de funcţii de către membrii diverselor instituţii. În Regiunea Capitalei Bruxeles există:

Administraţia regională cu un parlament regional format din 89 membrii (72 francofoni şi 17 neerlandofoni, membrii ai partidelor organizate pe criterii lingvistice), plus un guvern regional, condus de un ministru preşedinte teoretic neutru din punct de vedere lingvistic, dar în practică este un francofon, câte doi miniştrii francofoni şi neerlandofoni şi trei secretari de stat, unul neerlandofon şi doi francofoni. Acest parlament poate vota ordonanţe (franceză ordonnances, neerlandeză ordonnanties), care au statut egal cu legile votate la nivel naţional.
Administraţia aglomeraţiei, cu un consiliu şi o conducere, cu aceeaşi repartizare a membrilor ca în cazul organelor Regiunii. Aceasta este un corp de administraţie publică descentralizat ce are aceleaşi competenţe cu cele ale comunelor sau provinciilor din restul Belgiei (pompieri, administrarea deşeurilor). Actele emise de aceasta nu au statutul de lege.
O autoritate publică bi-comunitară, Comisia Comunitară Comună (neerlandeză Gemeenschappelijke Gemeenschapscommissie, GGC, franceză Commission communautaire commune, COCOM), cu o adunare comună (i.e. membrii parlamentului regional) şi o conducere comună (miniştrii regiunii - fără secretarii de stat). Comisia are două competenţe: este un organ administrativ descentralizt, responsabil cu implementarea politicilor culturale de interes comun. Poate oferii finanţări şi are dreptul de a emite hotărâri. Poate emite de asemenea ordonanţe în domeniul politicilor sociale legate de persoane private sau de instituţii bilingve. Instituţiile sociale unilinguale (azile, spitale, educaţie) din Regiunea Capitalei Bruxelles sunt administrate de către cele două comunităţi: Comunitatea franceză din Belgia respectiv Comunitatea flamandă din Belgia.
2 autorităţi publice specifice comunităţilor: Comisia comunitară franceză (franceză Commission communautaire française sau COCOF) şi Comisia comunitară flamandă (neerlandeză Vlaamse Gemeenschapscommissie, VGC), fiecare cu câte un consiliu format din membrii comunităţilor respective şi cu un corp de conducere format din miniştrii şi secretari de stat. Aceste comisii implementează politicile comunităţilor franceză respectiv flamandă la nivelul regiunii capitalei.
Relaţiile dintre fiecare comisie şi fiecare comunitate sunt diferite, ceea ce a dus la un federalism asimetric. Comisia Comunitară Franceză are dreptul de a legifera acte deoarece o parte din atribuţiile comunităţii franceze din Belgia au fost devoulate către Regiunea Valonia şi către Comisia Comunitară în timp ce comunitatea flamandă a fost unită cu Regiunea Flandra. Membrii comisiei comunitare flamande sunt membrii ai parlamentului flamand, în timp ce membrii comisiei comunitare franceze au format un Parlament francofon al Bruxelles-ului.
Regiunea Bruxelles nu este o provincie şi nu aparţine vre-uneia. În cadrul acesteia majoritatea competenţelor provinciale au fost atribuite instituţiilor regionale, restul competenţelor, în principal cele de asigurare a respectării ordinii publice, sunt asigurate de către Guvernor al Capitalei-Bruxelles (franceză Gouverneur de Bruxelles-Capitale, neerlandeză Gouverneur van Brussel-Hoofdstad).
Regiunea este formată din 19 comune, autorităţi locale conduse de un consiliu. În total în regiune numărul consilierilor locali este situat la aproximativ 600.
6 zone inter-comunale de poliţe
Comunele pot creea de asemenea societăţi intercomunale cu diverse competenţe

Pe lângă acestea, statul federal şi comunităţile franceze şi flamande au dreptul de a exercita anumite competenţe pe teritoriul regiunii.

Numeroşi membrii ai diverselor parlamente pot cumula mai multe funcţii. 19 din cei 72 membrii francofoni ai parlamentului Regiunii Bruxelles sunt membrii ai Parlamentului Comunităţii franceze din Belgia, iar până în 2004 în aceaşi situaţie erau 6 membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand. Actualmente votanţii pentru partidele flamande aleg separat reprezentanţii în parlamentul regional şi în cel Flamand.

[modifică] Conducere

Compunerea Parlamentului Regional 2004-2009:

[modifică] Partide francofone

Partidul Socialist: 26 scaune.
Mişcarea Reformatoare: 25 scaune.
Centrul Democrat Umanist: 10 scaune
Partidul Ecologist: 7 scaune
Frontul Naţional: 4 scaune

Total Francofoni: 72 scaune

[modifică] Partide neerlandofone

Interesul Flamand: 6 scaune
Flamanzii Liberali Democraţi şi Traiul Flamand: 4 scaune
Alianţa Creştină-Democrată şi Flamandă-Neoflamadă: 3 scaune
Sp.a - Spirit: 3 scaune
Verde (Partidul Ecologist): 1 scaun.

Total Neerlandofoni: 17 scaune.

Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni).

[modifică] Guvernul

Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci ani, şi este compus dintr-un ministru-preşedinte francofon, doi miniştri francofoni şi doi neerlandofoni. Ei sunt ajutaţi şi de două comisii lingvistice, una de fiecare parte. Compunerea "actualului" guvern (2003) :

Charles Picqué (PS), ministru-preşedinte.
Jos Chabert (CD&V), ministrul lucrărilor publice, al transporturilor, al luptei împotriva incendiilor şi al primului ajutor medical.
Eric Tomas (PS), ministrul muncii, al economiei şi al forţei de lucru.
Guy Vanhengel (VLD), ministrul finanţelor, al bugetului, al funcţiilor publice şi al afacerilor externe.
Didier Gosuin (MR), ministrul mediului înconjurător şi al apelor, al protecţiunii naturii, al curăţeniei publice şi al exportului şi importului.

[modifică] Finanţarea regională

Finaţarea autorităţilor regionale din Bruxelles e un punct de controversă. Anumiţi politicieni francofoni sunt de părere că regiunea ar trebui să obţină cel puţin nişte mijloace suplimentare de finanţare, datorită celor aproape 100.000 de persoane ce aparţin de celălalte două regiuni, dar care muncesc în regiunea Bruxelles, şi care nu plătesc impozit regiunii în care muncesc. Alţii sunt de părere că regiunea este oricum finanţată cu 44% mai bine decât celelalte regiuni, dar problema constă într-un număr prea mare de autorităţi: 19 comune, un dublu de autorităţi, pe criteriu lingvistic, etc.

[modifică] Cele 19 comune

Idx	Nume francez	Nume neerlandez	Suprafaţă	Populaţie^[1]	Cod Poştal
1	Anderlecht	Anderlecht	17,74	100.967	1070
2	Bruxelles	Brussel	32,61	153.659	1000, 1020, 1120, 1130
3	Ixelles	Elsene	6,34	80.754	1050
4	Etterbeek	Etterbeek	3,15	43.311	1040
5	Evere	Evere	5,02	34.987	1140
6	Ganshoren	Ganshoren	2,46	21.864	1083
7	Jette	Jette	5,04	45.027	1090
8	Koekelberg	Koekelberg	1,17	19.326	1081
9	Auderghem	Oudergem	9,03	30.183	1160
10	Schaerbeek	Schaarbeek	8,14	119.573	1030
11	Berchem-Sainte-Agathe	Sint-Agatha-Berchem	2,95	21.074	1082
12	Saint-Gilles	Sint-Gillis	2,52	45.873	1060
13	Molenbeek-Saint-Jean	Sint-Jans-Molenbeek	5,89	85.360	1080
14	Saint-Josse-ten-Noode	Sint-Joost-ten-Node	1,14	25.030	1210
15	Woluwe-Saint-Lambert	Sint-Lambrechts-Woluwe	7,22	49.336	1200
16	Woluwe-Saint-Pierre	Sint-Pieters-Woluwe	8,85	38.712	1150
17	Uccle	Ukkel	22,91	76.909	1180
18	Forest	Vorst	6,25	49.320	1190
19	Watermael-Boitsfort	Watermaal-Bosvoorde	12,93	24.178	1170

[modifică] Referinţe

^ ^a ^b http://www.ibz.rrn.fgov.be/index.php?id=891&L=0
^ fr Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană, neerlandeză, etc) - Francofonii din Bruxelles sunt estimaţi la aproximativ 90% din populaţie (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)
^ fr Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană, neerlandeză, etc) - Neerlandofonii din Bruxelles sunt estimaţi la aproximativ 10% din populaţie (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)
^ fr IS 2007 - Population (Tableaux)

[modifică] Bibliografie

Philippe de Bounam De Ryckholt, Dictionnaire des communes de Belgique, Tom I, Ed Guyot, Bruxelles, 1983

Subdiviziunile Belgiei
Comunităţi:	Comunitatea franceză din Belgia \| Comunitatea flamandă din Belgia \| Comunitatea germanofonă din Belgia
Regiuni şi provincii:	Flandra: Anvers \| Brabantul Flamand \| Flandra de Est \| Flandra de Vest \| Limburg
	Valonia: Brabantul Valon \| Hainaut \| Liège \| Luxembourg \| Namur
	Regiunea Capitalei Bruxelles
Arondismente:	Administrative \| Judiciare
Comune:	în Regiunea Bruxelles \| în Flandra \| în Valonia

[pop-0] ttp://www.ibz.rrn.fgov.be/index.php?id=891&L=0

[1] r Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană, neerlandeză, etc) - Francofonii din Bruxelles sunt estimaţi la aproximativ 90% din populaţie (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)

[2] r Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană, neerlandeză, etc) - Neerlandofonii din Bruxelles sunt estimaţi la aproximativ 10% din populaţie (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)

[3] r IS 2007 - Population (Tableaux)

[1]

[2]

[3]

[4]