Lista țărilor în funcție de resursele regenerabile de apă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Harta globală a țărilor lumii în funcție de totalul resurselor interne regenerabile de apă (miliarde metri cubi) în 2020, conform Băncii Mondiale[1]

Lista țărilor în funcție de resursele regenerabile de apă este o listă a țărilor și teritoriilor lumii în funcție de valorile anuale ale resurselor regenerabile de apă pentru anul 2020, pe baza celor mai recente date disponibile, publicate anterior lunii ianuarie 2024 de către Banca Mondială și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (baza de date AQUASTAT). Apa dulce și nepoluată reprezintă 0,003% din totalul apei disponibile la nivel global[2]. Lista include state suverane și teritorii dependente autonome, conform standardului ISO 3166-1 al Organizației Internaționale de Standardizare.

Potrivit Băncii Mondiale, „fluxurile interne regenerabile de apă dulce se referă la resursele regenerabile interne (debitele interne ale râurilor și apele subterane din precipitații) dintr-o țară[3]”.

Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, „resursele interne regenerabile de apă (internal renewable water resources - IRWR) reprezintă debitul mediu anual pe termen lung al râurilor și reîncărcarea acviferelor generată de precipitațiile endogene. Resursele externe regenerabile de apă (external renewable water resources - ERWR) reprezintă acea parte a resurselor de apă regenerabile anuale medii pe termen lung ale țării care nu sunt generate în țară. Include afluxurile din țările din amonte (ape subterane și de suprafață) și o parte din apa lacurilor și/sau râurilor de graniță. Totalul resurselor reale regenerabile de apă (total actual renewable water resources - TARWR) este suma resurselor interne regenerabile de apă și a fluxului influent provenit din afara țării. Calculul TARWR ia în considerare extracția din amonte și cantitatea de fluxuri rezervate țărilor din amonte și din aval prin acorduri sau tratate formale sau informale. Este o măsură a cantității maxime teoretice de apă disponibilă efectiv pentru o țară[4]”.

Resursele de apă[modificare | modificare sursă]

Din toată apa de pe Pământ, apa sărată din oceane, mări și acviferele sărate reprezintă aproximativ 97%. Doar 2,5–2,75% este apă dulce, din care 1,75–2% în ghețari și sub formă de zăpadă și gheață, 0,5–0,75% ca apă de adâncime și din umiditatea solului și mai puțin de 0,01% ca apă de suprafață în lacuri, mlaștini și ape curgătoare. Lacurile de apă dulce conțin aproximativ 87% din această apă dulce de suprafață, din care 29% în Marele Lacuri Africane, 22% în Lacul Baikal din Rusia, 21% în Marele Lacuri din America de Nord, și 14% în alte lacuri. Mlaștinile conțin o mare parte din diferență, doar o cantitate mică de apă regăsindu-se în ape curgătoare, în special Râul Amazon. Atmosfera conține 0,04% apă. În zonele fără apă dulce la suprafața solului, apa dulce derivată din precipitații poate, din cauza densității sale mai mici, să se suprapună apei subterane saline în lentile sau straturi. Cea mai mare parte a apei proaspete din lume este înghețată în calote glaciare. La nivel global, suprafețe întinse suferă din cauza lipsei apei, în special zonele deșertice[5][6].

Lista țărilor în funcție de totalul resurselor regenerabile de apă[modificare | modificare sursă]

Tabelul următor prezintă informații despre valorile anuale ale resurselor regenerabile de apă pentru anul 2020, pe baza datelor publicate de Banca Mondială[7][8] și Organizația pentru Alimentație și Agricultură[9]. Valorile totale ale resurselor regenerabile de apă per locuitor sunt calculate folosind estimările Băncii Mondiale privind populația. Sortarea este alfabetică după codul țării, conform ISO 3166-1 alpha-3.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Banca Mondială (). „Renewable internal freshwater resources, total (billion cubic meters), 2020” [Resurse interne regenerabile de apă dulce, total (miliarde metri cubi), 2020]. data.world.bank. Accesat în . 
  2. ^ Gleick, Peter H. (). The world's water 2006-2007. The Biennial Report on Freshwater Resources [Apa lumii 2006-2007. Raport bienal privind resursele de apă dulce]. Island Press. ISBN 9781597269513. 
  3. ^ Banca Mondială. „Renewable internal freshwater resources per capita (cubic meters)” [Resurse interne regenerabile de apă dulce per locuitor (metri cubi)]. worldbank.org. Accesat în . 
  4. ^ Organizația pentru Alimentație și Agricultură. „AQUASTAT - FAO's Global Information System on Water and Agriculture | Glossary” [AQUASTAT - Sistemul global de informații al FAO privind apa și agricultura | Glosar]. fao.org. Accesat în . 
  5. ^ National Geographic. „Freshwater Resources” [Resurse de apă dulce]. nationalgeographic.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Water Science School (). „Where is Earth's Water?” [Unde se găsește apa Pământului?]. usgs.gov. Accesat în . 
  7. ^ Banca Mondială. „Renewable internal freshwater resources, total (billion cubic meters)” [Resurse interne regenerabile de apă dulce, total (miliarde metri cubi)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  8. ^ Banca Mondială. „Renewable internal freshwater resources per capita (cubic meters)” [Resurse interne regenerabile de apă dulce per locuitor (metri cubi)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  9. ^ Organizația pentru Alimentație și Agricultură. „AQUASTAT Dissemination System” [Sistemul de difuzare AQUASTAT]. data.apps.fao.org. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]