Deșert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arealul de răspândire al deşerturilor
O imagine tipică a unui deşert fierbinte de la tropice din Arabia Saudită.

Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieții.

Tipuri de deșert[modificare | modificare sursă]


DesertSinai.jpg
Deșertul Sinai
Libyen-sandwueste1.jpg
Deșertul Libian
Tangra-Great-Needle.jpg
Masivul Tangra în Antarctica
Morocco Africa Flickr Rosino December 2005 84514010 edited by Buchling.jpg
Deșert Nisipos din Maroc

Deșerturi aride[modificare | modificare sursă]

In aceste pustiuri carența de apă, pământul uscat este cauza esențială, a lipsei vieții în regiune.

Deșerturi nisipoase (Erg)

In ținut stratul superior este alcătuit din nisip în care predomină cuarțul care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)

In acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din crăparea rocilor cauzat de diferențele mari de temperatură și înghețului

Deșerturi cu pietriș ( Serir)

Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialui adus de ghețari astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).

Deșerturi de sare

Au luat naștere în regiuni aride unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.

Pustiuri de gheață

Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din Antarctica.

Cele mai mari deșerturi de pe glob[modificare | modificare sursă]

Nr. suprafața (km²) denumire continent
1. 13.200.000 Antarctica Antarctica
2. 8.700.000 Sahara Africa
3. 1.560.000 Deșerturile Australiei Australia
4. 1.300.000 Arabia Asia
5. 1.040.000 Gobi Asia
6. 900.000 Kalahari Africa
7. 330.000 Takla Makan Asia
8. 320.000 Sonora America de Nord
9. 273.000 Karakum Asia
10. 273.000 Tharr si Cholistan Asia

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

In aceste regiuni aride trăiesc plante și animale adaptate la carența de apă, ca:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deșert
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Deșert.
Wikţionar
Caută „Deșert” în Wikționar, dicționarul liber.