Botswana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Botswana
Lefatshe la Botswana
Drapelul Botswanei Stema Botswanei
Drapel
DevizăPula (Ploaie)
ImnFatshe leno la rona Binecuvântat fie acest pământ nobil
Amplasarea Botswanei
Locația statului Botswana în Uniunea Africană
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Gaborone
24°45′N 25°55′E / 24.750°N 25.917°E / 24.750; 25.917
Limbi oficiale engleză, tswana
Sistem politic Republică parlamentară
 -  Președinte Ian Khama
Independență
 -  față de Marea Britanie 30 septembrie 1966 
Suprafață
 -  Total 581,730 km² (locul 47)
 -  Apă (%) 2,6%
Populație
 -  Estimare 2010[1] 2.029.307 (locul 144)
 -  Recensământ 2001 1.680.863 
 -  Densitate 3,4 loc/km² (locul 229)
PIB (PPC) estimări 2010
 -  Total 28,491 miliarde $ [2] 
 -  Pe cap de locuitor 15.489 $[2] 
PIB (nominal) estimări 2010
 -  Total 14,030 miliarde $[2] 
 -  Pe cap de locuitor 7.627 $[2] 
Gini (1993) 63[3] (ridicat
IDU (2010) 0.633[4] (mediu) (locul 98)
Monedă Pula (BWP)
Prefix telefonic ++267
Domeniu Internet .bw
Fus orar UTC+2

Botswana, numele oficial, Republica Botswana (Setswana: Lefatshe la Botswana) este o țară din partea de sud a Africii. Fost protectorat britanic al Bechuanaland, Botwsna și-a adoptat denumirea după obținerea independenței față de coroana britanică la 30 septembrie, 1966. Vecinii Botswanei sunt la sud Africa de Sud, la vest Namibia, la nord Zambia și Zimbabwe la nord-est. Economia, legată foarte mult de cea a Africii de Sud, se bazează în primul rând pe minerit (în special diamante), creșterea vitelor și turism. Numele țării vine de la cel mai mare grup etnic Tswana.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Batswana (pluralul de la Motswana) este termenul prin care sunt desemnați toți cetațenii Botswanei, dar care se referă și la cel mai mare grup etnic din țară (numiți Tswana). Înaintea sosirii coloniștilor europeni, Batswana se ocupau cu creșterea vitelor și cu agricultura având o organizare tribală.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea a avut loc un război între tribul Shona, locuitori ai Batswanei și Ndebele, trib migrator venit din deșertul Kalahari. Deasemenea au mai avut loc și conflicte cu burii, coloniști din Transvaal. După ce conducătorii Botswanei Khama al III-lea, Bathoen și Sebele au cerut ajutor guvernului britanic, la data de 31 martie 1885, acesta din urmă a pus Bechuanaland sub protecția sa. Partea de nord a rămas sub administrare directă și denumită Protectoratul Bechuanaland, care va deveni mai târziu Botswana, iar partea de sud a devenit Colonia Capului acum fiind parte integrantă a teritoriului Africii de Sud; majoritatea celor care vorbesc Setswana locuisc în Africa de Sud.

Când a fost înființată Uniunea Africii de Sud în 1910, în afara principalelor colonii din regiune, Protectoratul Bechuanaland, Basutoland (acum Lesotho) și Swaziland (teritoriile Înaltei Comisii) nu au fost incluse, dar s-au creat condițiile pentru încorporarea acestora mai târziu. Extinderea autorității britanice și evoluția conducerii politice tribale a dus la crearea în 1920 a două Consilii consultative care reprezentau Africa și Europa. În 1951 a luat ființă un Consiliu Consultativ Africano-European, iar Consituția din 1961 a introdus un Consiliu Consultativ legislativ.

În 1964, Marea Britanie a acceptat propunerile Botswanei de a se autoguverna democratic. Sediul guvernului a fost mutat în 1965 din Mafikeng, Africa de Sud, în Gaborone. Constituția din același an a adus primele alegeri și declararea independenței pe 30 septembrie, 1966.

Seretse Khama, unul din liderii mișcării de independență și pretendent legitim la conducerea Ngwato, a fost ales președinte pentru două mandate. Acesta a decedat când încă se afla în timpul mandatului, în 1980. Din acel moment președinția a fost preluată de către vicepreședintele țării, Ketumile Masire, care a fost ales de drept președinte în 1984, și reales în 1989 și 1994. Masire s-a retras din funcție în 1998, președinția fiind luată de către vicepreședintele Festus Mogae, care a fost ales președinte cu ocazia alegerilor din 1999 și 2004. ÎȘȚindice

Geografie[modificare | modificare sursă]

Botswana, situată în sudul Africii, cu o suprafața de 581,730 km² se situează pe poziția 47 între cele mai întinse state ale lumii. Suprafața statului afican este plată. Botswana este dominată de deșertul Kalahari, care acoperă până la 70% din suprafața terestră. Delta Okavango, cea mai mare deltă interioară din lume, se află în nord-vest.

Bazinul hidrografic al râului Limpopo, râu major din sudul Africii, se află parțial în Botswana, cu bazinele afluenților săi, Notwane, Bonwapitse, Mahalapswe, Lotsane, Motloutse și Shashe, situate în partea de est a țării. Notwane oferă apă capitalei prin barajul Gaborone. Râul Chobe se află la nord, oferind o graniță între Botswana și Namibia, în regiunea Caprivi, întâlnindu-se cu râul Zambezi într-un loc numit Kazungula.

Districte[modificare | modificare sursă]

Botswana este împărțită în 15 districte din care 9 districte rurale și 6 urbane.

  1. Districtul Central
  2. Districtul Ghanzi
  3. Districtul Kgalagadi
  4. Districtul Kgatleng
  5. Districtul Kweneng
  6. Districtul North-East
  7. Districtul Ngamiland
  8. Districtul South-East
  9. Districtul Southern

Districtele urbane sunt:

  1. Gaborone
  2. Francistown
  3. Lobatse
  4. Selebi-Phikwe
  5. Jwaneng
  6. Sowa

Economie[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini, Chobe National Park[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Central Intelligence Agency (2009). „Botswana”. The World Factbook. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/bc.html. Accesat la 3 februarie 2010. 
  2. ^ a b c d Botswana”. International Monetary Fund. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=616&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=36&pr.y=12. Accesat la 21 aprilie 2011. 
  3. ^ Distribution of family income – Gini index”. The World Factbook. CIA. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html. Accesat la 1 septembrie 2009. 
  4. ^ Human Development Report 2010”. United Nations. 2010. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Table1.pdf. Accesat la 5 noiembrie 2010. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]