Lista țărilor după forma de guvernare
Aceasta este o listă a țărilor clasificate după forma de guvernare:
Hartă[modificare | modificare sursă]
- Legendă
- Portocaliu Republici parlamentare
- Verde Republici prezidențiale în care președintele este supus parlamentului
- Galben Republici semiprezidențiale
- Albastru Republici prezidențiale
- Roșu Monarhii constituționale parlamentare
- Magenta Monarhii constituționale cu monarh activ
- Violet Monarhii absolute
- Maro State cu sistem monopartid
- Verde închis State cu sistem politic incert
- Gri State cu forme de guvernare ce nu se încadrează în sistemele de mai sus
Republici[modificare | modificare sursă]
Republici prezidențiale[modificare | modificare sursă]
Republici prezidențiale fără prim-ministru[modificare | modificare sursă]
Acestea sunt țările în care președintele este atât șeful statului cât și șeful executivului. În general nu există prim-ministru însă unele țări au unul dar acesta este supus președintelui.
Republici prezidențiale cu prim-ministru[modificare | modificare sursă]
Republici semi-prezidențiale[modificare | modificare sursă]
În sistemele semi-prezidențiale există de regulă atât un președinte cât și un prim-ministru. În asemenea sisteme președintele deține autoritatea executivă, spre deosebire de republica parlamentară, dar o parte din rolul de șef al guvernului este îndeplinit de prim-ministru.
Republici parlamentare[modificare | modificare sursă]
O republică parlamentară este un sistem în care un prim-ministru este atât șeful puterii executive cât și șeful puterii legislative. Gradul de putere executivă al președintelui poate fi destul de semnificativ (de exemplu, Pakistan), mic (de exemplu, India) sau inexistent (de exemplu, Irlanda). Acolo unde președintele deține puțină putere executivă sau deloc, funcția sa este una simbolică.
Sisteme republicane mixte[modificare | modificare sursă]
Acestea sunt țările în care șeful statului și guvernul sunt aleși de legislatură dar nu sunt supuși parlamentului pe durata mandatului lor (deși cabinetul lor este).
State directoriale[modificare | modificare sursă]
Sistemul directorial conține elemente ale sistemului prezidențial și parlamentar. Într-un sistem directorial un consiliu exercită atât puterea prezidențială cât și puterea guvernamentală. Consiliul este ales de parlament dar nu este supus acestuia pe durata mandatului.
Monarhii[modificare | modificare sursă]
Monarhii constituționale cu monarh ceremonial[modificare | modificare sursă]
Acestea sunt sistemele în care un prim-ministru este șeful puterii executive. În unele cazuri primul ministru deține și puterea legislativă iar în alte cazuri puterea executivă este separată de legislatură deși întregul cabinet sau anumiți miniștri pot fi demiși printr-o moțiune de cenzură. Șeful statului este monarhul care își exercită puterea cu consimțământul guvernului, poporului și reprezentanților lor.
Monarhii constituționale cu monarh activ[modificare | modificare sursă]
În aceste state primul-ministru exercită puterea executivă dar monarhul are și el puteri executive considerabile.
Monarhii absolute[modificare | modificare sursă]
În aceste state monarhul deține puterea absolută și nu este supus legii.
Teocrații[modificare | modificare sursă]
State bazate pe o religie de stat unde șeful statului este ales după o formă de ierarhie religioasa
State cu sistem monopartid[modificare | modificare sursă]
În aceste state puterea este concentrată în jurul unui singur partid politic.
Coreea de Nord
Cuba
Eritrea
Laos
Republica Populară Chineză- Republica Arabă Democrată Saharawi
Vietnam
