Coasta de Fildeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Republica Coasta de Fildeș
République de Côte d'Ivoire (fr)
Drapelul Coastei de Fildeș Stema Coastei de Fildeș
Drapel
DevizăUnion – Discipline – Travail
(franceză Unitate, disciplină și muncă)
Imnul naționalL'Abidjanaise
Amplasarea Coastei de Fildeș
Côte d'Ivoire în cadrul Uniunii Africane
Capitală Yamoussoukro
6°51′N 5°18′V / 6.850°N 5.300°V / 6.850; -5.300
Cel mai mare oraș Abidjan
Limbi oficiale Franceză
Limbi vernaculare Baoulé, dioula, dan, anyin și cebaara senufo printre altele
Etnonim Ivorian
Sistem politic Republică semi-prezidențială
 -  Președinte Alassane Ouattara
 -  Prim-ministru Guillaume Soro
Independență față de Franța 
 -  Dată 7 august 1960 
Suprafață
 -  Total 322.460 km² (locul 68)
 -  Apă (%) 1,4[1]
Populație
 -  Estimare 2009 20.617.068[1] (locul 56)
 -  Recensământ 1998 15.366.672 
 -  Densitate 63,9 loc/km² (locul 139)
PIB (PPC) estimări 2010
 -  Total 37,02 miliarde USD[2] 
 -  Pe cap de locuitor 1.680 USD[2] 
PIB (nominal) estimări 2010
 -  Total 22,823 miliarde USD[2] 
 -  Pe cap de locuitor 1.036 USD[2] 
Gini (2002) 44,6 (mediu
IDU (2007) 0,484[3] (scăzut) (locul 163)
Monedă Franc CFA BCEAO (XOF)
Prefix telefonic 225
Domeniu Internet .ci
Fus orar GMT (UTC+0)
 -  Ora de vară (ODV) neobservată (UTC+0)
a În estimările pentru această țară se ține cont de efectele mortalității excesive cauzată de SIDA; acest fapt se poate traducere printr-un număr mai mic al populației față de așteptările inițiale.
Topografia Coastei de Fildeș.
Autostrada din cartierul Podișului din Abidjan
Limbile Coastei de Fildeș ; limba guvernului este franceza.

Republica Coasta de Fildeș (în limba franceză oficial Côte d'Ivoire[4][5]) este o țară din Africa de Vest. Se învecinează cu Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso, Ghana și are ieșire la Oceanul Atlantic în Golful Guineei.

Denumire[modificare | modificare sursă]

Guvernul acestei țări a cerut în octombrie 1985 ca numele francez Côte d'Ivoire să fie folosit în toate limbile, în grafia fără cratimă (în contradicție cu regulile ortografice ale limbii franceze). Totuși, cele mai multe publicații internaționale continuă să folosească denumirile din propriile lor limbi, cu atât mai mult cu cât numele francez se scrie în litere latine, ori nu toate limbile folosesc această grafie. Întâlnim astfel : Ivory Coast în engleză, Elfenbeinküste în germană, Costa de Marfil în spaniolă, Elefántcsontpart în maghiară, Costa d'Avorio în italiană, Берег Слоновой Кости în rusă, iar în limba noastră „Coasta de Fildeș”. În schimb, din adjectivul francez ivoirien au apărut adjective similare în celelalte limbi : ivorian, ivorianer, ivoriano, ș.a.m.d. Între timp guvernul ivorian s-a schimbat astfel că denumirea franceză, în alte limbi decât franceza, este mai ales o denumire de curtoazie.

Politică[modificare | modificare sursă]

În urma decolonizării politice, puterea colonială, anume Franța, a renunțat la suveranitatea sa asupra teritoriului la data de 7 august 1960, dar nu și la influența economică și militară (trupe franceze sunt poziționate și astăzi în țară, iar majoritatea investitorilor sunt francezi). Primul președinte după proclamarea independenței a fost Félix Houphouët-Boigny (citit Ufue-Buani). Colonialiștii francezi au procedat în Coasta de Fildeș așa cum procedaseră și celelalte puteri coloniale în Africa sub-sahariană : s-au bazat pe populațiile animiste din sud, mai înainte victime ale sclavagismului practicat de emiratele musulmane din nord, pentru a își asigura în aceste țări o administrație și o armată credincioasă (emiratele din nord se opuseseră colonialiștilor pe planul militar). Pentru aceasta, au creștinat, educat și promovat preferențial populațiile din sud, mai apropiate de coastă. După independență, de cele mai multe ori, primele guverne erau majoritar formate din creștini din sud, precum Houphouët-Boigny sau Laurent Gbagbo, care au folosit bogățiile țării preferențial în profitul populațiilor din care se trăgeau. Cele nordice, musulmane, revendicau o redistribuire a răspunderilor politice și a creșterii economice. Astfel s-a creat în Coasta de Fildeș, ca și în alte țări subsahariene (precum de exemplu Nigeria) un clivaj geopolitic între nord și sud. În Coasta de Fildeș, Frața a încercat în ultimele trei decenii să-și redesfășoare influența în favoarea populațiilor musulmane din nord, ceeace l-a determinat pe Laurent Gbagbo, care a condus statul între 2000 și 2011, să se poziționeze inițial ca om politic de stânga, independent de influența franceză. Regimul lui, din ce în ce mai potrivnic intereselor Franței, a evoluat treptat în dictatură, ceeace a condus la al Doilea Război Civil Ivorian, în care tabăra lui Laurent Gbagbo a fost învinsă de forțele lui Alassane Ouattara (citit Alasan Oatara), un om politic de centru-dreapta liberală, originar din nordul musulman, în coaliție cu forțele trupelor ONU și ale Franței[6].

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform estimărilor din iulie 2011, populația Coastei de Fildeș includea 21.504.162 cetățeni.[7] Rata natalității este relativ scăzută, cifrându-se la circa 30,95 nașteri/1.000 locuitori, iar rata mortalității este într-o creștere moderată, în 2011 numărând 10,16 decese/1.000 locuitori, de unde denotă o rată pozitivă a sporului natural. Sporirea numărului de decese este datorată cazurilor multiple de SIDA (450.000 persoane purtătoare de SIDA în 2011). Cel mai populat oraș este Abidjan, a cărui zonă metropolitană numără nu mai puțin de 6.169.102 locuitori.[8]

Economie[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, Coasta de Fildeș realiza circa 40% din producția mondială de cacao.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Côte d'Ivoire”. The World Factbook. CIA Directorate of Intelligence. 24 iulie 2008. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/iv.html. Accesat la 8 august 2008. 
  2. ^ a b c d Côte d'Ivoire”. Fondul Monetar Internațional. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=57&pr.y=9&sy=2008&ey=2010&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=662&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=. Accesat la 21 aprilie 2011. 
  3. ^ Human Development Report 2009. Human development index trends: Table G” (PDF). Națiunile Unite. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2009_EN_Complete.pdf. Accesat la 17 octombrie 2009. 
  4. ^ Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor
  5. ^ MAE » Politica externă » Relații bilaterale » Africa » Republica CÔTE D'IVOIRE
  6. ^ Informațiile din acest paragraf provin în principal din Atlas du nouvel ordre mondial de Gerard Chaliand, ed. Robert Laffont, Paris 2003, din Atlas des peuples d'Afrique de Jean Sellier, editura La Decouverte, Paris 2005, și din Le Dessous des Cartes de Jean-Christophe Victor, Virginie Raisson și Frank Tetard
  7. ^ Index Mundi - Profilul demografic al Coastei de Fildeș
  8. ^ ONU - Baza de date a reviziei populației (2007)
  9. ^ ONU: Nu plecăm din Coasta de Fildeș. Un nou război civil va afecta comerțul internațional” (19 decembrie 2010). Evenimentul zilei. Accesat la 20 decembrie 2010.