Lista țărilor în funcție de consumul de apă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Harta globală a țărilor lumii în funcție de consumul total anual de apă (miliarde de metri cubi) în 2020, conform Băncii Mondiale[1]
Variabilitatea spațială la nivel global a disponibilității apei pe o adâncime de 200 km de-a lungul litoralului[2]

Lista țărilor în funcție de consumul de apă este o listă a țărilor și teritoriilor lumii în funcție de volumul de apă de suprafață și de adâncime prelevat pentru consum și utilizare în anul 2020, pe baza celor mai recente date disponibile, publicate anterior lunii ianuarie 2024 de către Banca Mondială și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (baza de date AQUASTAT)[3]. Lista include state suverane și teritorii dependente autonome bazate pe standardul ISO 3166-1 al Organizației Internaționale de Standardizare.

Potrivit Băncii Mondiale, „consumul anual de apă se referă la volumul total de apă prelevat, fără a lua în calcul pierderile prin evaporare din bazinele de stocare. Consumul include și apa provenită de la instalațiile de desalinizare din țările în care acestea reprezintă o sursă semnificativă. Ponderea poate depăși 100 % din totalul resurselor regenerabile acolo unde volumul extracției din acvifere neregenerabile sau volumul de apă provenită din instalațiile de desalinizare este considerabil sau unde gradul de reutilizare a apei este semnificativ. Consumul pentru agricultură și industrie reprezintă volumele totale prelevate pentru irigații, creșterea animalelor și pentru uz industrial direct (inclusiv pentru instalațiile de răcire din centralele termoelectrice). Consumul pentru uz casnic reprezintă volumele prelevate de apă potabilă destinată utilizării sau furnizării prin intermediul rețelelor municipale și utilizării pentru servicii publice, unități comerciale și locuințe[4]”.

Nivelul de stres al apei (consumul de apă ca pondere din totalul resurselor disponibile de apă) reprezintă raportul dintre totalul de apă extras de toate sectoarele majore și totalul resurselor regenerabile de apă, după luarea în considerare a cerințelor de apă ale mediului. Principalele sectoare, așa cum sunt definite de standardele ISIC, includ agricultura, silvicultura și pescuitul, industria manufacturieră, sectorul de producție a energiei electrice si serviciile. Acest indicator mai este cunoscut și sub denumirea de „intensitatea prelevării apei”[4].

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, „consumul total de apă reprezintă suma volumelor prelevate de apă de suprafață și apă subterană[3]”.

[Consumul total de apă (apă de suprafață + apă subterană)] = [Volumul total de apă prelevată] - [Volumul de apă desalinizată produsă] - [Volumul de apă uzată epurată și reutilizată] - [Apa de drenaj (din desecare) reutilizată în agricultură]

Lista țărilor în funcție de consumul de apă[modificare | modificare sursă]

Tabelul următor prezintă informații despre consumul anual de apă pe baza datelor publicate de Banca Mondială[1][5][6][7][8][9] și Organizația pentru Alimentație și Agricultură[3]. Sortarea este alfabetică după codul țării, conform ISO 3166-1 alpha-3.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, total (billion cubic meters)” [Prelevări anuale de apă dulce, total (miliarde de metri cubi)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  2. ^ Rahman, Afeefa; Kumar, Praveen; Dominguez, Francina (). „Increasing freshwater supply to sustainably address global water security at scale” [Creșterea aprovizionării cu apă dulce în scopul abordării în mod durabil a securității apei la scară globală]. Scietific Reports. 12 (20262). doi:10.1038/s41598-022-24314-2. Accesat în . 
  3. ^ a b c Organizația pentru Alimentație și Agricultură. „AQUASTAT Dissemination System”. data.apps.fao.org. Accesat în . 
  4. ^ a b Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, total (% of internal resources)” [Prelevări anuale de apă dulce, total (% din resursele interne)]. worldbank.org. Accesat în . 
  5. ^ Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, total (% of internal resources)” [Prelevări anuale de apă dulce, total (% din resursele interne)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  6. ^ Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, domestic (% of total freshwater withdrawal)” [Prelevări anuale de apă dulce, uz casnic (% din prelevarea totală de apă dulce)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  7. ^ Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, industry (% of total freshwater withdrawal)” [Prelevări anuale de apă dulce, industrie (% din prelevarea totală de apă dulce)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  8. ^ Banca Mondială. „Annual freshwater withdrawals, agriculture (% of total freshwater withdrawal)” [Prelevări anuale de apă dulce, agricultură (% din prelevarea totală de apă dulce)]. data.worldbank.org. Accesat în . 
  9. ^ Banca Mondială. „Level of water stress: freshwater withdrawal as a proportion of available freshwater resources” [Nivelul de stres al apei: prelevarea de apă dulce ca proporție din resursele disponibile de apă dulce]. data.worldbank.org. Accesat în .