Papua Noua Guinee

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Papua Niugini
Drapelul Papua Noua Guinee
DevizăUnity in diversity
Imnul naționalO Arise, All You Sons
Amplasarea Papua Noua Guinee
Centru administrativ Port MoresbyPort Moresby
Limbi oficiale Engleza, Tok pisin, Hiri motu
Sistem politic Monarhie constituțională
 -  Regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit
 -  Prim Ministru Sir Michael Somare
Formare
 -  Independență 16 septembrie 1975 
Suprafață
 -  Total 462,840 km² (locul Locul 53)
 -  Apă (%) 2%
Populație
 -  Recensământ  5.887.000 (est.2005) (locul Locul 104)
 -  Densitate 13 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total 14,363 mld.$ 
 -  Pe cap de locuitor 2.418$ 
Monedă Kina (simbol PGK)
Prefix telefonic +675
Domeniu Internet .pg
Fus orar UTC+10

Papua Noua Guinee (în limba tok pisin locală: Papua Niugini) este o țară insulară situată în vestul Oceanului Pacific (în Melanezia), la nord de Australia și la est de Indonezia, (9°30'S, 147°07'E). Împarte insula Noua Guinee cu provinciile Papua și Papua de Vest ale Indoneziei. Capitala este Port Moresby.

Denumire oficială[modificare | modificare sursă]

Denumire oficială a statului este Independent State of Papua New Guinea (Statul Independent Papua Noua Guinee), iar în limba tok pisin, Independen Stet bilong Papua Niugini.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Suprafață[modificare | modificare sursă]

Suprafața statului Papua Noua Guinee este de 462.840 km2(din care 9980 km2 reprezintă apele interne), ocupând jumătatea estică a Insulei Noua Guinee(a doua ca mărime pe Glob) și cca 600 de insule vulcanice și coraligene, cum ar fi Arhipelagul Bismarck, Arhipelagul Louisiade, Arhipelagul Solomon și Insulele D'Entrecasteux.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Papua Noua Guinee este o zonă activă din punct de vedere seismic, fiind inclusă în zona The Ring of Fire, activitatea vulcanică reprezentând 75% din totalul pe plan mondial.

Este predominant muntos, format din 2 lanțuri muntoase, de origine vulcanică, ale insulelor principale, și prelungirea acestora în insulițele vecine. Activitate vulcanică există în Arhipelagul Bismarck(Mt. Ulawun, 2.305 m) și în Insulele Bougainville(8985 km2). Altitudinea maximă este în Muntele Wilhelm(4509 m). Câmpiile, în general mlăștinoase, se află preponderent în sudul insulei.


Clima[modificare | modificare sursă]

Este una tropicală, cu influențe montane și musonice. Principalii curenți de aer sunt Musonul nord-vestic(umed), care apare în perioada decembrie-martie și alizeele sud-estice(uscate) în perioada mai-octombrie. Precipitațiile sunt variate, între 1270 mm la Port Moresby și 5840 mm în depresiunea vestică. Temperatura medie zilnică este de 27°C, dar în munți temperaturile scad noaptea la 4°C, iar ziua 32°C. Umiditatea relativă este ridicată uniform.

Flora și Fauna[modificare | modificare sursă]

Savana și pădurile tropicale ocupă cea mai mare parte din suprafață, unde se găsesc copaci valoroși(cedru, kwila), orhideei tropicale, liane șu ferigi. În zonele joase de coastă apar diverse specii de mangrove, specii de palmieri, cum ar fi Sago(fosilă vie, neschibată în ultimii 200 de milioane de ani) și casuarine. Între 900 m si 1200 m apar păduri de pin. Mai sus cresc licheni, mușchi și alte tipuri de floră alpină.

Fauna este una bogată, asemănătoare celei australiene. Cuprinde peste 650 de specii de păsări, cum ar fi pasărea Paradisului, cazuarul, pasărea umbrar și cca 222 de specii de mamifere(în special rozătoare și marsupiale), majoritatea nocturne. În categoria artropodelor se remarcă fluturi și tarantule uriașe. Reptilele sunt și ele numeroase(Crocodilul de Noua Guinee).

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Este densă, cu adevărate fluvii(Fly, Purari, Sepik), mai ales ca debit.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante sunt aurul, argintul, cupruul, gaze naturale, cherestea, pescuitul.

Organizarea politico-administrativă[modificare | modificare sursă]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Papua Noua Guinee este împărțită în 20 provincii: Bougainville[1], Central, Chimbu, Eastern Highlands, East New Britain, East Sepik, Enga, Gulf, Madang, Manus, Milne Bay, Morobe, National Capital, New Ireland, Northern, Sandaun, Southern Highlands, Western, Western Highlands și West New Britain.

Capitală[modificare | modificare sursă]

Capitala, Port Moresby

Port Moresby.

Orașe principale[modificare | modificare sursă]

Port Moresby, Wewak, Madang, Goroka, Lae, Daru.

Populație[modificare | modificare sursă]

Papua Noua Guinee are o populație de 5.887.000 locuitori (est.2005) și prezintă o densitate de 13 loc/km².

Grupuri de minorități etnice: melanezieni(15%), papuași(74,8%), micronezieni, polinezieni, europeni, chinezi.

Populație urbană: circa 12%

Natalitate: 31,8‰

Mortalitate: 9,8‰

Speranța de viață: 64 de ani pentru bărbați și 68,7 ani pentru femei.

Limba[modificare | modificare sursă]

Limbi oficiale: limba engleză, limba tok pisin și hiri motou;

Limbi vorbite: Dintre foarte multele limbi vorbite în Papua Noua Guinee se remarcă: tok pisin, hiri motu, yale, Unserdeutsch.

Intensively used hillside in Papua New Guinea.jpg

Religie[modificare | modificare sursă]

Religie romano-catolici 22%, luterani 16%, neoprotestanți 10%, anglicani 3.2%, religii indigene 34%.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primii locuitori ce au ajuns aici, acum 40.000 de ani, erau originari din Asia De Sud si Sud-Est. Către 6000 î.Hr. se stabilesc papuașii iar după 3000 î.Hr. melanezienii și ulterior polinezienii. Insula Noua Guinee a fost descoperită pentru prima dată de navigatorul portughez Jorge de Meneses în 1526 care îi dă numele de „Ilhas dos Papuas”(Insulele Papuașilor), dar navigatorul spaniol Ortiz de Retez, în anul 1546, îi schimbă numele în Noua Guinee, datorită asemănării băștinașilor cu populația africană din jurul Golfului Guineei. Insularitatea Noii Gunineei este stabilită de spaniolul Váez de Torres în 1606, lucru reconfirmat de navigatorul englez James Cook. Primele colonii europene apar abia la sfârșitul sec. XIX. Partea vestică a insulei devine colonie olandeză(în 1828), iar cea de est este împărțită în 1884 între Imperiul German și Marea Britanie. În 1906, Marea Britanie cedează partea sa din insulă Australiei. În timpul Primului Război Mondial(1914), colonia germană este cucerită de Australia, pe care o administrează sub mandat al Societății Națiunilor între 1919 și 1946 și până în 1975 sub mandat ONU. În timpul Celui De-Al Doilea Război Mondial(1942-1943) este ocupată de trupele japoneze și devine un teatru de luptă aprig disputat. La sfârșitul războiului, întreagă parte estică a insulei revine Australiei sub numele de „Teritoriul Papuei și al Noii Guineei”(1949). În 1973 iși obține autonomia iar la 16 septembrie 1975 independența. După obținerea independenței, statul se confruntă cu mișcări secesioniste(în special în Insulele Bougainville) și războaie civile. În 2001 este semnat un acord de pace între guvern și secesioniști, iar la 11 decembrie 2003 este semnat cu Australia, la Adelaide un acord prin care Australia va ajuta Papua Noua Guninee în menținerea siguranței, a ordinii publice, combaterea corupției și a criminalității prin trimiterea a 230 de polițiști și 70 de funcționari și juriști australieni. Totodată Australia s-a angajat să trimită anual Papuei Noii Guineei cca 240.000.000 de dolari(20% din PIB-ul statului Papua Noua Guinee).

Goroka

Economie[modificare | modificare sursă]

  • PIB total: 14,363 mld.$
  • PIB/cap de loc: 2.418$
  • Banca națională: Bank of Papua New Guinea
  • Moneda natională: kina (simbol PGK)

Economie încă slab dezvoltată, bazată pe industria extractivă(1/3 din PIB și 70% din exporturi) și agricultură, îndreptată cu precădere spre export(1/3 din PIB, 2/3 din populația activă):cafea, cacao, cocotieri, ceai, cauciuc natural, palmieri de ulei, batate, igname, taro, trestie de zahăr. Industria prelucrătoare este slab dezvolată(energie electrică, ciment, cherestea, produse alimentare, sticlărie, anvelope).

Dispune de:aur() pe locul 2 ca rezerve după Africa de Sud), argint, cupru, gaze naturale, cherestea, pescuitul.

Comerț extern cu: Australia, Germania, Japonia

Turism: în dezvoltare

Căi navigabile ...

Căi ferate: ... km.

Căi rutiere: ... km.

Căi aeriene: 400 de aerodromuri(cel mai mare număr din lume raportat la populație)

Cultură[modificare | modificare sursă]

Zile de sărbătoare

Sărbători și zile nelucrătoare
Data Denumire Remarci
1 Ianuarie Anul Nou
dată mobilă Vinerea Mare Sărbătorită de catolici și de protestanți
dată mobilă Lunea Paștilor Sărbătorită de catolici și de protestanți
25 aprilie Ziua Memoriei Ziua de comemorare a soldaților căzuți în cele două războaie mondiale
11 iunie Aniversarea Reginei
dată mobilă (în iulie) Zi nelucrătoare
16 septembrie (în 2006), dată schimbătoare Sărbătoare Independenței Comemorarea Independenței din 1975
17 octombrie Ziua Internațională pentru Eliminarea Sărăciei Zi nelucrătoare recunoscută de ONU
24 octombrie Sărbătoare ONU
20 noiembrie Ziua Mondială a Copilăriei
1 decembrie Ziua Mondială contra Sida
10 decembrie Ziua Drepturilor Omului
25 Decembrie Crăciunul Sărbătorită de catolici și de protestanți
26 decembrie Boxing Day[2] Ziua cadourilor și familiei

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Peisajul agrar istoric de la Kuk a fost înscris în anul 2008 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Sarbători naționale[modificare | modificare sursă]

Sarbătoarea națională: 16 septembrie (aniversarea proclamării independenței - 1975)

Sistem politic[modificare | modificare sursă]

Formă de guvernământ: Monarhie constituțională (în cadrul Commonwealth).

Șeful statului: În calitate de monarh britanic, Elisabeta a II-a a Regatului Unit este suverana statului de la 6 februarie 1952, fiind reprezentată de guvernatorul general Sir Paulius Matane.

Șeful guvernului este Sir Michael Somare (Prim Ministru).

Puterea executivă este exercitată de un Consiliu Național Executiv numit de guvernatorul general, la recomandarea primului ministru.

Componența puterii executive: Prim ministru Sir Michael Somare, Viceprim-ministru Moi Avei.

Puterea legislativă: Este exercitată de un Parlament Național unicameral.

Principalele partide politice:

  • Partidul Alianței Naționale (National Alliance Party - NA); lider: Michael Somare; președinte: George Manoa.
  • Mișcarea Populară Democrată (People's Democratic Movement - PDM); președinte: Mekere Morauta.
  • Partidul Popular al Progresului (People's Progress Party - PPP); președinte: Michael Nali.
  • Uniunea Papua și Niugini (Papua and Niugini Union Pati - PANGU); președinte: Pate Wamp.
  • Partidul Acțiunii Populare (People's Action Party - PAP); președinte: Ted Diro.
  • Partidul Muncitoresc Popular (People's Labor Party - PLP); președinte: Peter Yama.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Denumirea provinciei provine de la exploratorul, scriitorul și navigatorul francez Louis Antoine de Bougainville (1729 - 1811)
  2. ^ Boxing Day (tradus literal, în română, Ziua Cutiilor) se sărbătorește în țările Commonwealth-ului, la 26 decembrie. Tradiția cere ca în această zi să se distribuie cadouri celor mai săraci.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Flag of Papua New Guinea.svg Subiecte Papua Noua Guinee --- Papuași --- Limbile engleză, tok pisin și hiri motu

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrologie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •